București, cel mai poluat oraș din lume. Reprezentant ONG: Peste 10 ani, vă garantăm că va trebui să mai construim niște cimitire

Mai multe site-uri specializate în măsurarea calității aerului din întreaga lume arată că orașul București înregistrează, în unele zile, valori ce se încadrează în topul așezărilor umane cu cea mai mare poluare din lume.

Poluare, cuvântul anului 2020 în București

Majoritatea unor astfel de măsurători de bazează pe un indice greu de înțeles pentru majoritatea populației. Acesta poartă numele de AQI (Air Quality Ranking) și, tradus în română, acesta înseamnă Clasamentul Calității Aerului.

Măsurătorile consultate de FANATIK de pe site-ul AirVisual arată că în București, la una dintre stațiile de măsurare, au fost înregistrate următoarele date în ultimul an:

Bună – 4,2%, Acceptabilă – 66,7%, Moderată – 25% și Slabă – 4,1%.

Drept urmare, numărul zilelor în care calitatea aerului a fost bună este egal cu cel al zilelor în care aceasta a fost slabă. Măsurătoarea respectivă s-a axat în special pe NO₂, adică dioxidul de azot.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Aerul din București, mai poluat ca la Mumbai

Acesta este un compus chimic intermediar în sinteza industrială a acidului azotic, iar milioane de tone din acest gaz sunt produse în fiecare an. NO₂ este un gaz toxic, are o culoare roșu-brun și un miros ascuțit, fiind cel mai mare poluant al aerului, mai ales în aglomerările urbane.

În ultima lună, calitatea aerului din București a fost fluctuantă, cu valori maxime AQI pe 26 ianuarie 2020 de 159 micrograme/metru cub.

Pentru a înțelege mai bine acest lucru, trebuie precizat că această valoare este situată între Dhaka, Bangladesh și Mumbai, India, orașe ce ocupă locul 9 și 10 în topul celor mai poluate orașe din lume, conform AirVisual.

Am vrut să vedem ce valori ale dioxidului de azot au fot înregistrate în București pe 26 ianuarie, ziua cu cel mai poluat aer din 2020. Astfel, potrivit măsurătorilor AirVisual, acesta a înregistrat o concentrație de 78,3 micrograme/metru cub.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

În paralel, am analizat și raportul oferit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului pentru acea zi și am descoperi că dioxidul de azot a avut o concentrație maximă pe 26 ianuarie de aproximativ 170 micrograme/metru cub.

Am revenit iarăși la raportările AirVisual pentru că am vrut să comparăm cifrele din București cu cele din topul orașelor cu aerul cel mai poluat din lume.

București, cel mai poluat oraș din lume pentru o zi

Astfel, am descoperit că Sarajevo, orașul de pe primul loc în topul celor mai poluate din lume (clasament consultat pe 7 februarie), a înregistrat, pe 26 ianuarie, 44,8 micrograme/metru cub, Hanoi (locul doi) a înregistrat 11,1 micrograme/metru cub, în timp ce Ulan Bator (Mongolia) a avut o valoare a dioxidului de azot de 26,1 micrograme/metru cub.

De altfel, am studiat primele 10 orașe din clasamentul celor mai poluate, însă niciunul nu a înregistrat valori mai mari de NO₂ în ziua de 26 ianuarie. Astfel, cel puțin pentru o zi, orașul București a avut un aer mai poluat decât cele mai poluate 10 orașe din lume.

Cu toate acestea, raportul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului arată, pentru aceaz zi, că „nu au fost înregistrate depăşiri ale pragurilor de alertă pentru NO2 şi SO2, ale pragurilor de alertă şi informare pentru ozon”.

Particulelele în suspensie (PM 10) reprezintă un alt indice de măsurare a calității aerului. Aceste particule provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor.

Tot pe 26 ianuarie 2020, acestea au avut în București cea mai mare concentrație din 2020, respectiv 87,4 micrograme/metru cub, mai arată site-ul AirVisual.

De data aceasta, Agenția Națională pentru Protecția Mediului afirma că în ziua respectivă valorile PM 10 au depășit cu mult media normală, ajungând și până la 140 micrograme/metru cub.

Schimbarea care nu mai vine

Cu asemenea raportări sumbre se luptă și ONG-urile, care încercă să convingă autoritățile că situația este cât se poate de gravă.

“Avem o poluare groaznică în București. Autoritățile se scuză prin faptul că nu sunt măsurători făcute cu aparatură standardizată și nu pot fi luate în calcul, dar atâta timp cât ne aflăm în stare de judecată pe caliatatea aerului este clar că avem depășiri și sunt depășiri îngrozitoare dacă UE nu mai tolerează astfel de lucruri.

Le-am spus de foarte mulți ani, de când a apărut Pactul pentru București (nr. o platformă de măsuri pentru dezvoltarea urbană normală a Capitalei), la care am lucrat câteva ONG-uri foarte hotărâte și pricepute”, a declarat Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica, pentru FANATIK.

Din punctul de vedere al reprezentantului Eco-Civica, problema cea mai mare a Capitalei și principala sursă de poluare a aerului o reprezintă numărul mare de automobile, lucru confirmat și de Institutul Național de Sănătate Publică.

“În primul rând este problema cu traficul, 70% din poluare, nivel declarat și de INSP, este cauzat de trafic. Ca atare, este clar că trebuie să luăm niște măsuri de reducere a traficului, de îmbunătățire a calității autovehiculelor în ceea ce privește norma de poluare.

În continuare, avem lipsa culoarului unic STB (pe care circulă numai mijloacele de transport în comun), care este o principală problemă și care nu încurajează deloc cetățenii să coboare din autoturism și să urce într-un mijloc de transport civilizat.”

Cum a pierdut Capitala peste jumătate din spațiile verzi în 20 de ani

Pe lângă aceste două aspecte ce țin de trafic, o altă problemă a Capitalei, ce a dus la creșterea poluării, o reprezintă diminuarea spațiilor verzi.

Astfel, de-a lungul ultimilor 20 de ani, orașul București a pierdut mai mult de jumătate din suprafața de spațiu verde și am ajuns să avem 9 metri pătrați/cap de locuitor, comparativ cu alte orașe mari din Europa care au de la 50 la 120 metri pătrați/cap de locuitor.

“Pierdem în continuare spațiu verde la tot ce se avizează în București, retrocedăm în continuare spații verzi și nu le întreținem nici pe cele pe care le avem. Se vede clar necesitatea extinderii și îmbunățării calității acestor spații verzi”, a mai declarat Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica, în exclusivitate pentru FANATIK.

Printre măsurile care ar duce la o scădere a poluării aerului în Capitală ar fi și o rețea corespunzătoare de transport subteran. Din păcate, nu stăm prea bine nici la acest capitol.

“Este inadmisibil , la ora actuală trebuia să predăm și Magistrala 7 de metrou, iar noi nu am terminat bine nici Magistrala 5, iar lucrurile stau foarte grav pentru că Magistrala 2 de metrou nu mai poate primi mai mulți călători, iar Magistrala 6 este și ea întârziată câțiva ani”, mai spune Trifu.

La toate acestea se adaugă și centura Capitalei, o centură aproape lipsă mai degrabă, astfel că unele estimări spun că 40% din mașinile care ar trebui să circule pe centură ajung să tranziteze centrul orașului pentru că ajung mai repede dintr-un punct în altul decât să meargă pe centură, unde se creează cozi kilometrice.

Cu toate că centura Capitalei are, în anumite zone, două benzi pe sens, proiectele sunt atât de prost realizate, spun șoferii, încât cozile sunt mai mari ca înainte.

Măsurile împotriva poluării, luate doar pe hârtie

Cu toate aceste bile negre, autoritățile ar trebui să demareze urgent o serie de măsuri menite să scadă poluarea aerului. În realitate, lucrurile se fac doar pe hârtie, mai spune vicepreședintele Eco-Civica.

“Mereu ne spun “Aveți dreptate!”, doar că totul este pe hârtie, și, de fapt, nu vor să facă nimic.

Pe ei nu îi intereseză și vă spun cu certitudine că nu le pasă de ce suferă populația, fac pasaje și tot felul de alte proiecte de infrastructură, care aduc automobile spre centrul orașului și normal că se înrăutățește această calitate a aerului.

Nu au vrut să asculte niciun fel de sfaturi, au încercat, pe ici, pe colo, să păcălească populația și autoritățile europene.”

“Va trebui să mai construim niște cimitire”

L-am întrebat pe reprezentantul ONG-ului care militează pentru protecția mediului cum vede acest oraș peste 10 ani, dacă nu vor fi luate măsuri de protejare a aerului.

“Dacă lucrurile nu se vor schimba în București, peste 10 ani vă garantăm că va trebui să mai construim niște cimitire, pentru că nu vom face față deceselor cauzate de poluarea atmosferică.

Cu toate că în jurul anilor 2000 INSP a dat publicității un studiu în care, la vremea aceea, aveam 11.000 de decese/an în București din cauza poluării atmosferice, acum se vehiculează un număr de 12.000 de decese/an.

Traficul a crescut îngrozitor, gradul de poluare a crescut și el și am mai pierdut și spații verzi de atunci. Capitala are o densitate a populației de peste 3 ori mai mare decât norma admisă”, a mărturisit Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica, în exclusivitate pentru FANATIK.

În 6 ani, România a primit și o sumă frumoasă de bani de la Uniunea Europeană, pe care să-i folosească în scopul protejării mediului.

Astfel, prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR), țara noastră a avut alocate 2.387,142 milioane euro pentru mediu și climă. Bani pe care România trebuia să-i folosească pentru a nu se ajunge într-o situația ca cea înregistrată pe 26 ianuarie 2020.