Cum a ajuns cascada Bigăr cea mai frumoasă din lume! Controverse pe tema prăbușirii: “Nu aceasta este cauza”

Rețelele de socializare au explodat după ce Romsilva a anunțat că deja celebra cascadă Bigăr s-a prăbuşit din cauze naturale. Instituția a precizat că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp  au crescut în dimensiuni şi greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate. ”Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi din cauze naturale”, a fost mesajul celor de la Romsilva postat pe Facebook.

Au urmat mii de distribuiri, dar mai ales imagini cu momentul în care cascada a cedat. Oamenii s-au întrebat cum a fost posibil un asemenea dezastru și mai ales de ce autoritățile n-au făcut nimic pentru a împiedica prăbușirea.

Cum a ajuns cascada Bigăr considerată cea mai frumoasă din lume!

Nu a fost prima oară când cascada s-a aflat la un pas de dezastru. Și anul trecut, de asemenea, în luna iunie, cascada Bigăr din judeţul Caraş-Severin a fost în pericol din cauza viiturilor. Atunci s-a pus problema ca muşchiul mereu verde care o acoperă să fie distrus de apele învolburate.

S-a terminat cu bine, însă viața cascadei avea să fie totuși dată peste cap. Vă readucem aminte că aceasta face parte din Parcul Natural Cheile Nerei-Beuşnita. La 12 kilometri de localitatea Bozovici, apa izvorăşte de la 200 de metri altitudine şi se varsă în râul Miniş, de pe o stâncă acoperită cu muşchi verde.

Digi24.ro

Motivul pentru care Donald Trump nu bea niciodată alcool. “Nici măcar un pahar”

Și-a câștigat celebritatea în urmă cu ceva mai bine de zece ani. Mai exact, în 2010, National Geographic Traveler a expus-o pentru prima dată în presa turistică de specialitate și a spus lumii întregi despre minunăția faldurilor create de izbucul Bigăr.

A urmat o preluare imediată în lista celor de la The World Geography. Site-ul, unul dedicat concursurilor de trivia și care scoate la lumină minuni naturale, destinații turistice neobișnuite și fapte geografice ciudate, nu a ezitat o clipă. Datorită unor poze care au făcut istorie pe rețelele de socializare, cascada Bigăr a fost clasată pe primul loc într-un top alcătuit de acest portal webe. Și de aici a pornit întreaga legendă. Una care nu a făcut rău deloc autorităților locale sau antreprenorilor.

Cât știau românii despre cascada Bigăr până să ne-o prezinte străinii

Nu a mai durat mult și pe lângă pozele cu rapiță, maci și bujori, imaginile cu cascada Bigăr au devenit imperios necesare pentru orice român pasionat de călătorii și nu numai. Locul a fost luat cu asalt de mii de oameni aflați în căutarea momentului ideal pentru a surprinde instantaneul perfect.

Culmea, nu puțini dintre ei au plecat dezamăgiți și au transmis că între realitate și imaginile postate pe Facebook stă și foarte mult Photoshop. Prea puțini s-au mai întors în zonă și pentru a doua poză, chiar dacă străinii, impresionați și ei de o asemenea minune a naturii, au continuat să o ridice în slavi.

Digisport.ro

"O să te fac de râs!" Imaginile de la vestiare cu Zverev și partenera lui au apărut pe marele ecran. "Nu există ceva mai bun!"

Faimoasa publicaţie Huffington Post a numit Cascada Bigăr drept „un loc desprins din basme”. După care presa din România s-a întrecut în preluări și titluri pompoase prin care anunța frumusețea fără egal a locului.

Ce cascade se mai aflau în topul dominat de Bigăr

Puțină lumă știe însă că, în clasamentul în care trona cascada Bigăr, se mai aflau alte șapte minuni ale naturii. Hierve el Agua din Mexic, Baatara Gorge Waterfall din Liban, Svartifoss din Islanda sau chiar Blood Falls din Antarctica au fost învinse de cascada din România.

De asemenea, Horizontal Falls din Australia, Asik-Asik Falls din Filipine și Eternal Flame Falls din Statele Unite ale Americii s-au mulțumit cu prezența în top, dar au privit în sus către prima poziție ocupată de Bigăr.

„Aceasta este Cascada Bigar situată în Caraș-Severin, România. Este una dintre cele mai frumoase cascade din această țară, foarte unică pentru felul în care apa se răspândește și cade, în bucăți subțiri. Cascada este exact pe paralela 45, de asemenea, un detaliu unic.   

Căderile dramatice de apă acoperite de mușchi sunt situate în pădurile Munților Anina și sunt formate dintr-un izvor subteran de apă care se varsă în râul Minis”, a fost descrierea cascadei Bigăr oferită de site-ul care a clasat-o pe prima poziție.

Ce spun specialiștii despre prăbușirea cascadei Bigăr

Interesant este că experții în domeniu au transmis cât se poate de clar că finalul cascadei Bigăr era unul previzibil şi că cel mult putea fi întârziat. Florin Stoican, geolog specializat în geodiversitate şi geoconservare, un om cu o experienţă de aproximativ două decenii în managementul ariilor naturale protejate şi conservarea patrimoniului natural, nu a ezitat o clipă și a scris pe o rețea de socializare.

„Ce înseamnă celebritatea: a bubuit internetul la știrea prăbușirii stâncii care forma cascada Bigăr. Și imediat trebuia găsit și un vinovat, ca să existe și o intrigă a evenimentului. La îndemână a fost o captare pentru o păstrăvărie. În realitate prăbușirea este cât se poate de normală și era predictibilă”, a notat expertul.

Acesta a explicat și de ce s-a ajuns la momentul prăbușirii cascadei: „Depunerea de travertin era surplombată, suspendată deasupra râului și era chestiune de timp până să se fisureze și rupă. Pe măsură ce depunerile de carbanat de calciu dizolvat în apă cresc, stânca se îngreunează până cedează sub propria greutate”

Culmea, Florin Stoican spune că dezastrul ar fi putut fi amânat, dar niciodată oprit. „Dacă voia cineva să întârzie prăbușirea, putea pune un sprijin sub stânca suspendată și/sau restricționa traficul de pe drumul de deasupra care producea trepidații. Dar până la urmă tot asta ar fi fost soarta ei”.

Cascada Bigăr nu este singura a cărei situația a fost prost gestionată de autorități. „Îmi aduc aminte de o cascadă mult mai puțin celebră, tot dintr-un parc național, Buila-Vânturarița, din Cheile Bistriței, pe care niște genii au astupat-o cu molozul de la reparația drumului. Și alți inteligenți de la garda de mediu, la sesizarea noastră ne-au răspuns că au investigat și negăsind nimic în hârțoagele lor, au tras concluzia că acea cascadă nici n-a existat vreodată, chiar dacă ulterior ea a reapărut. Dar era o cascadă mai amărâtă, fără așa notorietate.  Deci nu dați cu pietre, ele cad singure, atâta timp cât există gravitație”, a mai scris Florin Stoican.

Păstrăvăria Miniș, motivul pentru care Cascada Bigăr s-a prăbușit?

De remarcat că, la doar câteva ore după anunțul făcut de Romsilva, mai mulți activiști de mediu au indicat o altă cauză pentru dezastru. Aceștia spun că nu se poate discuta despre cauze naturale, atât timp cât în zonă păstrăvăria Miniș este alimentată cu apă din pârâul cu același nume, dar și din Izvorul Bigăr.

De altfel, păstrăvăria se află la aproape 100 metri de cascadă, pe DN 57 Reșița – Anina – Bozovici și are, conform celor de la Romsilva, o capacitate de producție de 50 de tone/an. Instituția care se ocupă de pădurile țării a respins varianta conform căreia prăbușirea cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvărie

„Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci NU aceasta este cauza prăbușirii cascadei”,  a scris Romsilva.