Leon Dănăilă e mai tare decât influencerii de pe Tiktok! Într-o Românie în care totul se consumă rapid, în care reels-urile de pe Instagram sau YouTube și meme-urile au devenit unele din principalele forme de culturalizare și divertisment, încă există și nevoia de lectură, și nu e vorba aici doar de nostalgia mirosului filelor de cărți.
În ultimul an, o parte dintre români au arătat că au nevoie de mai mult decât de divertisment facil. Oamenii își doresc și răspunsuri, sens, povești care trec de violurile și crimele știrilor de la ora 17. Iar Florin Enceanu, directorul uneia dintre cele mai importante edituri din România, Bookzone, a observat asta mai bine ca oricine.
Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, Enceanu face o radiografie a unei națiuni care, în ciuda vremurilor tot mai haotice, își caută echilibrul în paginile unei cărți. „Neuroplasticitatea”, scrisă de doctorul Leon Dănăilă, „Învățăturile de pe Muntele Athos” ale Părintelui Pimen s-au transformat în adevărate forme de terapie pentru foarte mulți. Ce ne spun alegerile de lectură despre noi? Care au fost cele mai vândute volume anul trecut? Cum poate o carte să îți schimbe viața? Toate răspunsurile, direct de la sursă!
Care au fost cărțile care s-au vândut cel mai bine în ultimul an?
Florin Enceanu (director la Bookzone): În 2024, cele mai căutate titluri au reflectat clar dorința românilor de sens, echilibru și inspirație. În top s-au aflat Neuroplasticitatea de doctorul Leon Dănăilă, Învățături de la Muntele Athos de Părintele Pimen Vlad, Mindreader de David J. Lieberman și Sănătatea emoțională a copilului de azi de Dr. Alex George – fiecare cu peste 90.000 de exemplare vândute, în medie. Și ficțiunea rămâne esențială. Romane precum: Cât timp înfloresc lămâii sau Menajera au arătat că publicul caută și evadare, nu doar soluții, aceasta categorie vanzandu-se în medie în 60.000 de exemplare. Titlurile menționate mai sus au ajuns împreună la un total de 448.000 de exemplare vândute.
Care sunt provocările cu care se confruntă industria cărților din România raportat la tendința de a migra spre tehnologie/ e-book?
Tehnologia nu este dușmanul cărții – dimpotrivă, poate fi un partener dacă e folosită cu discernământ. Problema reală e felul în care social media ne modelează atenția. Conținutul scurt, emoțional și spectaculos formează un obicei de consum rapid, bazat pe recompense imediate, care afectează profund capacitatea de concentrare.
Neuroștiința confirmă acest impact: cu cât petrecem mai mult timp în scroll continuu, cu atât scade capacitatea de concentrare și învățare. Cititul e exact opusul – dezvoltă gândirea profundă, conexiunile neuronale și relația sănătoasă cu timpul. Provocarea reală este, așadar, să păstrăm vie această capacitate a creierului într-o lume care ne cere totul pe repede-înainte. Iar cărțile rămân un antrenament esențial pentru minte, nu doar o sursă de relaxare. Paradoxal, piața de carte din România a crescut: de la 145 milioane euro în 2019 la peste 200 milioane în 2023. Schimbarea vine din creșterea interesului pentru cărțile pentru copii, o percepție diferită asupra lecturii și, parțial, din inflație.
Cât de mult reflectă ceea ce citesc cititorii felul în care e societatea românească si ce pot spune alegerile literare despre cum suntem noi românii sau măcar ăia care pun mâna pe o carte (care sunt nevoile, ce caută lumea)?
Aud des în rândul cititorilor expresia: „Domnule, dacă tot am timp să citesc, prefer o carte de dezvoltare personală, din care să învăț ceva.” Este o idee pe care o înțeleg, dar care, din păcate, ignoră puterea enormă a ficțiunii. Uneori, un roman bine scris îți poate oferi răspunsuri la întrebări profunde. Îți poate schimba perspectiva sau chiar te poate ajuta să procesezi emoții greu de pus în cuvinte. Ficțiunea dezvoltă gândirea critică, empatia și capacitatea de introspecție – toate esențiale pentru evoluția personală.
În ceea ce privește cifrele, cărțile de non-ficțiune reprezintă 59% din vânzările noastre – un semnal clar că oamenii caută răspunsuri, soluții și instrumente pentru viața de zi cu zi. Dar ficțiunea, cu o pondere de 27%, rămâne un spațiu esențial pentru emoție, reflecție și imaginație. Foarte interesant este segmentul cărților pentru copii, cel care arată o creștere continuă, semn că părinții încep să conștientizeze tot mai mult rolul lecturii timpurii.
Cât de mult s-a dezvoltat Bookzone de la început până acum și care sunt cele mai mari realizări ale editurii?
Povestea noastră a început într-o sufragerie. Aveam o masă, câteva idei și zero experiență editorială. Lucram de acasă, cu AWB-uri scrise de mână și cu o imprimantă care se bloca la fiecare 20 de coli. Astăzi, suntem în top 3 edituri din România, cu un portofoliu de autori foarte apreciați și o comunitate de cititori extrem de implicată.
Cea mai mare realizare? Faptul că am reușit să atragem către carte oameni care citeau puțin sau deloc. Am creat o punte între spațiul digital – bloguri, podcasturi, social media – și lectura tipărită. Iar pentru mulți cititori, Bookzone a fost prima interacțiune reală cu o carte cumpărată, citită și recomandată mai departe. În 2024 am primit recunoașterea Bursei de Valori București pentru cea mai importantă ascensiune a unei companii cu capital 100% românesc. A fost un moment special, cu atât mai mult cu cât votul a venit direct din partea publicului. Pentru noi, asta a contat enorm. Nu a fost doar un premiu simbolic, ci o confirmare sinceră că ceea ce facem ajunge acolo unde contează cel mai mult: în viața oamenilor.
Iar în tot acest parcurs, poate cel mai greu lucru de schimbat a fost percepția despre lectură. Aud frecvent replica: „Nu am timp să citesc.” Dar realitatea e că cititul nu e despre timp liber. E despre timp cu tine și, mai ales, despre sănătatea ta mintală. O carte bună nu doar că te învață ceva. Te schimbă în tăcere. Te ajută să pui pauză lumii și să te auzi mai clar. Și uneori, asta e tot ce ai nevoie.