Cum a ajuns fotbalul un business de miliarde de euro. Analiză pe baza raportului UEFA: sumele puse în joc sunt amețitoare

Continuăm analiza raportului publicat de UEFA, raport ce conține informațiile financiare ale tuturor campionatelor din Europa (primele ligi) pentru anul fiscal 2023.

Cele mai noi date puse la dispoziție de UEFA arată clar că fotbalul este un business de miliarde de euro: care este situația cheltuielilor de operare

Dacă în primul material am discutat despre veniturile cluburilor, astăzi acoperim rubrica cheltuieli, urmând ca în episoadele următoare să analizăm situația financiară a transferurilor și profitabilitatea cluburilor.  Desigur, în ultima parte a serialului nostru vom introduce în discuție Superliga, pentru a înțelege cum ne poziționăm din punct de vedere financiar comparativ cu top 20 ligi europene.

Sistemul de raportare UEFA împarte cheltuielile de operare ale unui club în două mari categorii: cheltuieli salariale și cheltuieli de operare non-salariale (OPEX = Operating Expenses). Spre deosebire de raportările pe care le publică cluburile din Superliga, UEFA raportează separat cheltuielile cu jucătorii, respectiv pe cele cu staff-ul tehnic și administrativ.

Pe de altă parte, când analizăm OPEX vom avea în minte că acolo regăsim amortizări de stadioane (sau alte active aflate în proprietatea cluburilor), costuri legate de activitățile comerciale (ex – costul achiziției de merchandising), costuri legate de organizarea meciurilor, sau alte costuri excepționale (ex – amenzi, penalități financiare, etc).

Digi24.ro

Puternicul aliat al Iranului din „Axa Rezistenței” care nu a intrat încă în luptă. De ce preferă să rămână în umbră deocamdată

Ca să avem un reper în analiza costurilor, reamintesc că totalul veniturilor primelor ligi europene a fost în 2023 26.8 miliarde EUR, venitul corespunzător top 20 ligi fiind 25.5 miliarde EUR.

Digisport.ro

De nicăieri! Coreea de Nord a luat pe neașteptate o decizie care afectează oameni din toată lumea

Cum stau cluburile din primele 20 de campionate ale Europei la cheltuieli salariale

Primele ligi europene au cheltuit în 2023 cu salariile exact 18 miliarde EUR (total, jucători + staff tehnic și administrativ). Din acest total, primele 20 de ligi contribuie cu 17 miliarde EUR. Lider (detașat) este, desigur, Premier League, care înregistrează cheltuieli salariale cât La Liga și Bundesliga la un loc (4.6 miliarde EUR).

Clasamentul se “rupe” sub top 5 ligi, diferența dintre locul 5 (Franța) și locul 6 (Rusia) fiind de 1.3 miliarde EUR. De altfel, ligile din top 5 sunt responsabile pentru 13 miliarde din cele 17 cheltuite pe salarii de ligile din top 20. Serios…mai susține cineva că banii nu joacă?

Salariile angajaților reprezintă cea mai importantă cheltuiala fixă a unui business, iar regula asta e valabilă și pentru cluburile de fotbal. De aceea e interesant de văzut care este ponderea salariilor în venituri. UEFA nu face această analiză, dar de aceea veniți pe FANATIK, nu?

Haideți să vedem cât de chibzuite sunt top 20 campionate din Europa la capitolul salarizare. Comparăm așadar veniturile totale, cu cheltuiala salariala pentru top 20 ligi europene, Iar când analizăm cifrele, ținem cont de faptul că UEFA recomandă un prag maxim de 70% ca pondere a salariilor în venituri.

Cine se descurcă cel mai bine în Europa la capitolul management financiar

Acest raport arată sustenabilitatea afacerii. Cu cât ponderea salariilor în venituri este mai mică, cu atât clubul este mai puțin expus în cazul unor neașteptate scăderi în încasări (fluctuații în economie, rezultate sportive slabe, etc).

Campionii managementului financiar sunt danezii (54.9%), israelienii (nimic surprinzător, nu?) și… rușii, cu o pondere de 55%. În cazul rușilor, procentul este cu atât mai lăudabil cu cât veniturile UEFA în cazul cluburilor din Rusia a fost 0.

În zona “verde” regăsim Danemarca, Germania și Austria, toate sub 60%. Disciplină nordică și germană, nu-i așa? În zona “safe”, adică sub 70%, se prezintă Anglia, Spania, Italia, Scoția, Elveția, Suedia și Ungaria. Cu precizarea că “gradul de îndatorare” e întotdeauna mai ușor de suportat când veniturile sunt mari.

Franța (cu 77.6%) depășește “linia roșie”, singurul campionat de top 5 în această situație. Codașele sunt Belgia (surprinzător!), Turcia și Grecia, prietenii greci fiind cei mai expuși, aproape de pragul de…100%.

Top 20 de cluburi din Europa la salarii

Hai să vedem cum se prezintă top 20 cluburi europene la acest capitol. Repet, discutăm despre total salarii, adică un cumul între jucători, staff tehnic și administrativ. Real pierde fotoliul de lider la acest capitol, dar acum e de bine. Clasamentul e dominat de PSG (658 milioane EUR), urmat de City, Real, Barca, Liverpool, Bayern, Man Utd, Chelsea și Arsenal. Acesta este grupul cluburilor la care “anvelopa salariala” se învârte în intervalul 400-550 milioane EUR.

Ultimul club în top 20 este Milan, devansat de… Everton. Asta arată forța financiară a campionatului englez, care aduce 9 cluburi în top 20 european. Spania contribuie și ea cu cele 3 mari, Serie A onorează masa cu Juve, Inter, Milan și Roma, Germania punctează cu Bayern, Borussia și Red Bull, în timp ce Franța are o singură reprezentantă – PSG.

Cum se prezintă situația când vine vorba despre salariile fotbaliștilor

Din 18 miliarde EUR cheltuiți pe salarii, campionatele europene și-au plătit fotbaliștii cu 13.2 miliarde. Adică 73% din bugetul de salarii merge la jucători. Top 20 campionate își plătesc jucătorii cu un total de 12.6 miliarde EUR, adică 95% din bugetul alocat jucătorilor în Europa vine din top 20.

De fapt, nu din top 20, ci din top 5 ligi, pentru că acestea își plătesc fotbaliștii cu aproape 10 miliarde EUR. Repet întrebarea: chiar ne încăpățânam să credem că nu joacă banii?

Interesant, dar nu neașteptat, Turcia plătește fotbaliștii mai bine decât Rusia, Olanda, Portugalia și Belgia, ligi situate deasupra Turciei în clasamentul veniturilor. La fel de surprinzător, poate, clasamentul ultimilor 10 ligi din top 20 este condus de…Grecia, ligă aflată pe penultimul loc în clasamentul veniturilor.

Interesant este să analizăm, la fel ca în paragraful precedent, ponderea salariilor fotbaliștilor în total venituri, dar și în total bugete salariale. Pentru că salariile fotbaliștilor reprezintă cea mai importanta sub-categorie de cheltuieli fixe din contabilitatea unui club. Așadar, salariile fotbaliștilor au cel mai mare potențial destabilizator pentru liniștea financiară.

Concluzie clară: Anglia și restul lumii din acest punct de vedere

Din perspectiva salariilor fotbaliștilor, campionatele se împart în 4 categorii: Anglia – o categorie aparte, dominând categoric statistica, următoarele 4 ligi – La Liga, Bundesliga, Serie A și Ligue 1, ligile “de mijloc” – Rusia, Olanda, Portugalia, Belgia, Turcia și…restul lumii, de la Scoția (locul 11) la Ungaria (locul 20).

Cei mai cumpătați sunt nordicii: Norvegia și Danemarca alocă sub 30% din venituri pentru fotbaliști. Urmează Suedia (tot nordici), Scoția (zgârcenia proverbială), din nou Rusia (!), Elveția și Ungaria, toate în zona sub 40% din total venituri.

De ce Ungaria? Dacă vă întoarceți la capitolul venituri, veți observa că ei punctează la capitolul “alte venituri”, adică primesc subvenții. Și probabil aceste subvenții sunt condiționate ca destinație. Adică, cu alte cuvinte, dacă primăria aduce bani la clubul de fotbal, banii nu se duc în salarii de fotbaliști mediocri, ci în dezvoltarea fotbalului. Sub 50% avem Austria, Germania, Israel, Olanda, Polonia, Anglia. Adică disciplina germanică, veniturile imense din Anglia și…Polonia. Cu peste 75%, codașele sunt aceleași: Turcia și Grecia.

Cum stau lucrurile la nivel de salarii pentru staff-ul tehnic și administrativ

Sau, conform terminologiei UEFA, “non-player wage cost”. Prima observație este că sumele despre care vom discuta pot fi înșelătoare, deoarece (atenție!) includ salariile antrenorilor (staff tehnic). Desigur, includ și salariile top management-ului, însă contractele de sute de mii, milioane, sau zeci de milioane de euro oferite antrenorilor (mai ales când discutăm despre top 5 ligi), au darul de a altera statisticile.

Pentru simplul motiv că pun în aceeași categorie un venit stratosferic laolaltă cu sute de venituri absolut pământești în respectivele economii. Mai clar spus, un contract de 1 milion EUR este echivalent cu 250 de salarii de 4,000 EUR brut. Se modifica nițel statistica, nu-i așa?

Există totuși o mențiune referitoare la salariile tehnicienilor, însă avem doar un total, pentru toate ligile europene (graficul de mai jos îmi aparține – sumele sunt exprimate în miliarde EUR). Așadar, din totalul cheltuielilor cluburilor europene, 49% (13.2 miliarde EUR) reprezintă contractele jucătorilor, 7% (1.9 miliarde EUR) sunt contractele de staff tehnic, 11% (2.9 miliarde EUR) reprezintă salariile personalului administrativ, iar 33% (9.1 miliarde EUR) reprezintă alte cheltuieli administrative (OPEX).

Top 5 campionate din Europa domină autoritar și la acest capitol

Că părere pur personală (de-a dreptul speculație), UEFA include remunerația staff-urilor tehnice în această categorie (alături de IT-iști, oameni de marketing, vânzătorul de la fanshop, îngrijitorul gazonului, etc), tocmai pentru a diminua prăpastia dintre salariile sportivilor și cele ale muritorilor de rând. Acest “non-player wage cost” a ajuns în 2023 la 4.8 miliarde EUR.

Primele 20 de ligi cumulează 4.5 miliarde EUR, sumă la care top 5 campionate contribuie cu 3.2 miliarde EUR (doar în Anglia avem 1.25 miliarde EUR).

Desigur, dezvoltarea operațiunilor cluburilor (în special a celor comerciale), a condus la creșterea numărului angajaților cluburilor europene. Dar dincolo de activitățile oarecum uzuale (ex – scouting, merchandising, ticketing, sponsorship), asistăm la o expansiune a cluburilor în zone poate mai puțin obișnuite pentru industria sportului: comunicare (social media, producție și prelucrare video, IT).

Cât cheltuiesc cluburile europene pentru salariile celorlalți angajați

Un exemplu – Feyenoord Rotterdam, adică un club care sigur nu se afla în top 50 european. Acest club are un departament IT specializat, cu roluri ca: Data & Innovation Analysts, Football Data Scientists, Business Intelligence Specialists, IT Security, Privacy & Quality Officer, Information Technology Architect, IT Application Manager, etc).

Dacă în România cluburile sunt practic niște cutii goale, care închiriază stadioane, externalizează orice activitate și sunt departe de a înțelege și exploata la adevărata valoare marea masă a suporterilor, în fotbalul-industrie cluburile folosesc o gamă foarte variată de platforme digitale și aplicații care le permit să monetizeze interacțiunea cu suporterii.

Feyenoord, ca să revenim, și-a dezvoltat intern propriul sistem de gestiune a programului de membri cotizanți, pe care l-a integrat cu CRM și sistemul de ticketing. Pentru că da, asta înseamnă fotbal-corporatist, nu simpla lipire a etichetei “corporație” pe ușa unui butic local care se deschide prețios cu un badge.

90,000 de angajați au în total cluburile de primă liga din Europa, din care 66,354 sunt angajați la cluburile din top 20. Mai jos distribuția numărului de angajați pe fiecare ligă și venitul mediu per angajat. Desigur, sumele sunt brute și, așa cum spuneam, sunt alterate (în sus, evident) de antrenori și top management administrativ. Dar oferă o indicație. Cheltuiala cu staff-ul este exprimată în milioane EUR.

Cum arată Top 20 cluburi europene la nivel de număr de angajați

Numărul de angajați exprimă sofisticarea activităților pe care cluburile le administrează cu propriii angajați (nu le externalizează). Top 20 cluburi după numărul de angajați ne rezervă câteva surprize majore: regăsim acolo 9 cluburi care nu sunt în top 20 după venituri. Dar, dincolo de asta, constatăm că topul e populat cu cluburi din eșalonul 2, 3, sau chiar 4 – Zenit St. Petersburg și Krasnodar din Rusia, Galata și Fener din Turcia, Brighton, Koln, Lyon, sau Celtic.

Prezențe neașteptate, care pot avea diverse explicații. Nivelul de tehnologizare, de exemplu, poate fi o explicație. Cu cât tehnologia este mai prezentă, cu atât numărul de angajați scade. Sau internalizarea/externalizarea unor activități. Cu siguranță există cluburi care externalizează (parțial sau integral) anumite activități.

9 cluburi au peste 1,000 de angajați, cu Barcelona lider detașat – 1,781. Cum numărul variază foarte mult, am încercat un calcul de eficiență (venit per angajat), însă analiza e limitată de faptul că avem venitul total doar pentru 11 cluburi (cele aflate în top 20 venit total), dar și de detaliul de mai sus – cu siguranță anumite cluburi aleg să externalizeze anumite activități.

Asta se traduce pe de-o parte în creșterea eficienței raportat la numărul de angajați propria dar, pe de alta parte, conduce la creșterea OPEX (cheltuielile de operare, despre care vorbim în continuare).

OPEX – alte cheltuieli de administrare

La această categorie discutăm despre costuri asociate cu activitățile comerciale, cheltuieli legate de administrarea activelor, de organizarea meciurilor și amortizări de active (inclusiv stadioane). Suma totală cheltuită în primele ligi din Europa în 2023 la această categorie a fost de 9.1 miliarde EUR, cu 8.4 miliarde cheltuite în top 20 campionate. Că o paranteză, numărul de angajați este în strânsă legătură cu aceste cheltuieli (mai puțin, desigur, cele legate de amortizări active).

Interesant este clasamentul cluburilor la această categorie de cheltuieli. Cum nu avem la dispoziție detalii în acest raport, putem doar bănui că anumite sume au legătură cu stadioanele pe care anumite cluburi le renovează sau le construiesc de la zero. Probabil acesta este și cazul Realului, care conduce clasamentul la mare distanță de urmăritoare, cu 435 milioane EUR.

Dacă analizăm cluburile din top 20, toate desfășoară operațiuni comerciale de amploare (toate fiind brand-uri globale sau, în cel mai rău caz, europene), unele dintre ele având în proprietate stadioane noi sau în curs de construcție/modernizare (Real, Barca, Tottenham, Arsenal). Și toate organizează meciuri pe arene 40,000 – 80,000 de locuri, ceea ce înseamnă cheltuieli semnificative în organizarea meciurilor. Toate acestea au impact direct în cheltuielile de administrare.

În materialul următor ne vom referi la transferuri (din perspectiva veniturilor și cheltuielilor) și la profitabilitatea cluburilor europene în 2023.