Cum a ajuns Guvernul PNL-PSD fără bani pentru profesori. „E un bumerang economic care se întoarce acum la cel care l-a lansat”

Nu doar că bugetul actual nu permite creșterile salariale dorite de către sindicatele din educație, dar economiștii sunt de părere că guvernanții se tem că dacă vor ceda ușor în fața grevei declanșate de către profesori, atunci vor urma cereri similare din partea altor bugetari.

Cum a ajuns Guvernul Ciucă fără bani

La finalul lunii iulie a anului trecut, premierul Nicolae Ciucă anunța în deschiderea ședinței de guvern o creștere a veniturilor bugetare cu peste 22%, ceea ce, spunea acesta, demonstra eficiența măsurilor luate de către autorități în primele șase luni ale anului. Vorbim de o perioadă în plină criză energetică și cu o inflație de peste 16%. Astăzi, nouă luni mai târziu, chiar înaintea rocadei la guvernare, liderii coaliției încearcă să găsească o soluție care să mulțumească profesorii care au ieșit în stradă la începutul săptămânii.

Nu doar atât, dar după primele două luni din acest an, ministrul finanțelor deja vorbea de o gaură la buget de 20 de miliarde lei și de necesitatea reducerii cheltuielilor. Între timp, gaura la buget a fost redusă, din declarațiile liderilor coaliției aceasta a ajuns al doar 4,7 miliarde lei și chiar s-a venit cu o „ordonanță a austerității”, una însă care, după au susținut economiștii, a lăsat neatinse problemele structurale ale economiei.

Cum s-a ajuns, atât de repede, la această situație economică? Economiștii, care avertizau încă de anul trecut că se va ajunge exact în situația aceasta, subliniază că pur și simplu acum asistăm la efectul revers al politicii inflaționiste susținute de către Guvern pe parcursul anului trecut. Concret, creșterea prețurilor a condus la o creștere spectaculoasă a veniturilor bugetare, alimentate și de profiturile companiilor din energie.

Digi24.ro

Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an

Acest lucru a creat impresia, de moment, al unor venituri mari ce păreau că rezolvă multe dintre problemele fiscale ale Guvernului: procentual, exista o scădere a bugetelor destinate pensiilor, salariilor, etc.. Acum, subliniază analiștii economici, Guvernul este pus în fața protestelor sociale declanșate de angajații care și-au văzut diminuate, în termeni reali, veniturile.

„Guvernul a dus o politică care a lovit în bunăstarea unor grupuri sociale mari, o politică care nu are cum să fie sustenabilă. Atunci când adopți o măsură care reduce nivelul de trai, în mod netransparent prin inflație, pentru că altfel nu s-ar fi întâmplat ca în 2010, se întâmplă cu decalaj. Adică, întâi e inflația și Guvernul câștigă, apoi e un decalaj, lumea se trezește și iese în stradă – exact reacția socială pe care o vedem azi, și care altfel s-ar fi întâmplat instantaneu.

Evident, această reacție socială, care nu este doar din școli, se produce în momentul în care statul nici nu mai are veniturile din inflație pe care le-a avut anul trecut. Putem să comparăm cu un bețiv, care se îmbată și trăiește o euforie – acesta este statul român, și are impresia că totul e bine și se distrează. După aceea când se trezește în mahmureală îl doare capul și nu mai vede pe unde calcă. Asta a fost politica economică dusă de actualul guvern”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Guvernul fără reforme, dar care a mărit salariile preferențial

În tot acest timp, subliniază analiștii economici, actualul Guvern, care a avut în spate o majoritate zdrobitoare în Parlament de peste 65%, nu a reușit să facă niciuna din marile reforme. Reforma administrativă nici măcar nu a existat la nivelul discuțiilor în cadrul coaliției, asta deși țara noastră are în continuare o administrație publică supra-dimensionată. Reformele fiscale care s-au discutat anul trecut, atunci când s-a luat în discuție eliminarea unor facilități fiscale și scutiri de impozite de care beneficiază unele categorii de angajați s-a finalizat doar prin majorarea taxelor.

Digisport.ro

Mai dur nu se putea! A venit ”nota de plată”, după gestul golănesc fără precedent făcut de un luptător către fata din ring

La începutul lunii aprilie, speriat de deficitul bugetar și de faptul că urma să preia conducerea Guvernului, liderul PSD Marcel Ciolacu anunța public necesitatea acestor reforme. „A venit timpul ca în România să se implementeze reforme asumate în coaliție de cele două mari partide ale României – PSD şi PNL – şi să încercăm să facem altfel decât au făcut cei dinaintea noastră, pentru că vedem în ce impas am ajuns”, anunța președintele PSD. Nici măcar reformele din PNRR, precum eliminarea pensiilor speciale, ce necesită un efort bugetar de 12 miliarde lei, nu au avansat între timp.

Nu doar lipsa reformelor a caracterizat aceste ultime luni, dar a existat și o creștere a cheltuielilor publice, prin majorări de salarii în sectorul public. Nu doar că în ultimul an numărul angajaților în sectorul public a crescut cu aproape 20.000 de posturi, dar Guvernul a dat sporuri pentru angajații care lucrează cu fonduri europene, la Agenția Fondului de Mediu salariile s-au majorat cu 50%, Parlamentul a votat un spor de 25% pentru suprasolicitare neuropsihică pentru angajații ANI, precum și alte creșteri salariale pentru angajații de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Toate aceste măriri recente au venit în contextul în care actuala coaliție votase deja majorarea salariilor angajaților din administrația publică locală, o creștere de 10% care va antrena după ea majorarea salariilor tuturor angajaților din administrația locală. Chiar zilele acestea Ministerul Muncii a venit cu un nou proiect de Ordonanță pentru majorarea salariilor din administrația centrală, asta în ciuda impasului în care se găsesc negocierile cu sindicatele din învățământ.

Analiștii economici sunt de părere că acest „revers al inflației” vine într-un moment extrem de dificil, cu o economie care a încetinit și o creștere puternică a datoriei publice, ceea ce lasă autorităților puține opțiuni.

„Vedem acum cealaltă față a monedei. Pe de-o parte statul a câștigat foarte mult din inflație, a fost o încasare foarte bună în ultimul an, undeva la un nivel de peste 30% încasări bugetare, iar acum vine reversul medaliei, care este dat de această scădere puternică a puterii de cumpărare care se resimte în sistemul bugetar. Oamenii au sărăcit, firmele au sărăcit, din păcate economie stagnează – datele de la INS au arătat o creștere de numai 0,1% pe primul trimestru, iar acest revers al medaliei din păcate se va accentua în perioada următoare.

Din păcate, în momentul în care am decis să creștem salariile primarilor, salariile celor lucrează cu fonduri europene, celor de la agențiile de mediu și alte categorii favorizate, uneori cu peste 50%, bineînțeles că am deschis o adevărată cutie a Pandorei – toți bugetarii probabil vor ieși treptat în stradă și-și vor cere drepturile, mai ales dacă statul va ceda presiunilor făcute de sindicaliștii din educație. E o situație paradoxală care era de așteptat să confrunte autoritățile, e un bumerang economic care se întoarce acum la cel care l-a lansat”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.

Profesorul Bogdan Glăvan subliniază că practic fără aceste reforme putem spune că autoritățile nu și-au făcut treaba pentru care sunt plătiți, în condițiile în care tot ceea ce au făcut a fost doar să decidă modul de cheltuire al banului public.

„A face reforme implică un efort considerabil. E un efort pentru care oamenii aceștia sunt plătiți, de fapt, pentru că parlamentarii și membrii guvernului nu sunt plătiți doar să cheltuiască bani. Asta poate să facă oricine. Ei sunt plătiți să guverneze, adică să gestioneze finanțele publice, economia. Ori a gestiona înseamnă tocmai chestia asta, să aloci în mod înțelept, eficient resursele țării. Iar ei nu fac lucrul ăsta. Când nu ai administrație eficientă nu te alegi decât cu cheltuirea banului public.

Dacă nu ai oameni care sunt profesioniști, cinstiți, care nu sunt șantajabili și care să reziste la presiunile venite din partea grupurilor mici de interese, care au un succes fenomenal – tocmai pentru că sunt grupuri mici, și când vin angajații de la fonduri europene din ministere dați-ne și nouă un spor că nu are niciun impact bugetar, atunci nu te doare mâna să semnezi. Problema e că mâine vine un alt grup de interese, poimâine vine un alt grup de interese și tot așa – și ei deșirând bugetul prin astfel de acțiuni nu au făcut decât să-și dovedească lipsa de interes pentru gestionarea finanțelor statului. Fără oameni competenți și cu integritate nu ai cum să ții în frâu acest sistem”, a mai declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

De unde va lua Guvernul bani?

Revendicările profesorilor privind majorările salariale par să aibă susținerea președintelui Iohannis, același însă care a subliniat că „sindicatele cer foarte mulți bani”, lucru ce „nu poate fi rezolvat de azi pe mâine”. Șeful statului a părut să ceară încredere din partea sindicatelor din educație că lucrurile se vor îmbunătăți, asta deși cu puțin timp înainte acestea refuzaseră propunerea Guvernului privind acordarea a 2.500 lei în două tranșe până la finalul anului. Argumentele coaliției în negocierile cu profesorii vizează faptul că viitoarea majorare salarială va fi cuprinsă în noua lege a salarizări unitare.

Pe de altă parte însă, poziția sindicatelor din învățământ este tocmai că nu au încredere că autoritățile vor respecta această promisiune, poziție oarecum întemeiată în condițiile în care și majorările pentru celelalte categorii bugetare vor fi incluse în viitoarea lege a salarizării. Economiștii subliniază că în rândul autorităților există, cel mai probabil, teama reală că dacă vor ceda revendicărilor profesorilor, acest lucru nu va face decât să încurajeze cereri similare din partea altor categorii bugetare.

„Cu siguranță au o teamă teribilă că dacă cedează în fața acestui protest, pentru că știu că vor urma alți bugetari cu cereri similare. Sunt doi factori care determină poziția lor, unul obiectiv și unul anticipativ. Primul se referă la faptul că nu au bani, dacă ar mai fi putut dubla prețul energiei încă o dată ar fi avut bani să le dea, desigur un an mai târziu ar fi venit iarăși sindicatele să ceară noi majorări – aceasta este spirala inflație-salarii, iar în România a fost ținută în frâu cât de cât.

Factorul anticipativ se referă la faptul că, în cazul fericit în care nu ar mări deficitul, ci ar economisi niște bani de undeva și ar da la profesori, evident că următorul grup social ar veni și ar spune că pot economisi în continuare și din alte locuri. Evident că se intre într-o altă spirală”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Economistul Adrian Negrescu este de părere că singura soluție la îndemână pentru Guvern în a pune capăt grevei profesorilor este să se împrumute, deci să meargă pe deficit, în condițiile în care majorarea unor taxe în contextul încetinirii economiei ar avea rezultate negative.

„Noul Guvern Ciolacu este cu spatele la zid în momentul de față. Se confruntă cu presiuni sociale, dar și cu o situație bugetară dificilă: sunt 23 de miliarde lei deficit public după primele trei luni ale anului. Să crești taxele acum, așa cum vedem în diverse scheme și pe diverse surse, nu cred că va fi o soluție în condițiile în care și așa mediul economic este sufocat de fiscalitate și inflație.

Ar trebui să facă reforme, să reducă cheltuielile statului. Dar nu vor face acest lucru, motiv pentru care singura soluție este să se împrumute. Și se vor împrumuta din ce în ce mai mult. Ce am văzut până acum, împrumuturi programate în 2023 de 160 de miliarde lei, probabil se vor duce spre 200 de miliarde, în condițiile în care, în momentul de față, altă soluție nu există”, a precizat acesta, pentru FANATIK.

Și profesorul Bogdan Glăvan este de părere că fără reformele structurale, care sunt necesare de ani întregi, Guvernul nu poate ajunge într-o situație economică sustenabilă. Practic, iluzia pe care inflația a creat-o anul trecut, cu explozia încasărilor la bugetul de stat, ce a mascat creșterea deficitului, a cheltuielilor publice, etc., s-a risipit odată cu încetinirea inflației iar acum, cu ocazia apariției presiunilor sociale, am intrat în zona roșie.

„Noi acum dăm cu fundul de realitate. Aceasta este realitatea României, nu cea de anul trecut. Aveam aceeași problemă de fond pe care trebuia să o rezolvăm anul trecut și acum cinci ani, să eliminăm pe partea de venituri bugetare toate dublele măsuri, toate excepțiile, este ceea ce spun toți economiști dar și Comisia Europeană, să avem o coerență a taxării, iar pe partea de cheltuieli să avem o eficiență a cheltuielilor bugetare. Adică să facem reformele de fond, structurale. Dacă nu le facem, evident că nu avem bani”, a declarat acesta pentru FANATIK.