Cum a ajuns Nicușor Dan să se judece cu organizația pe care a fondat-o și a condus-o. Ce a solicitat primarul Capitalei la proces

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, este bine plasat în lupta pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în luna mai. Un sondaj IRSOP, publicat miercuri, îl cotează pe George Simion cu 31% din voturi, în timp ce Nicușor Dan ar deține 28% din sufragii. Victor Ponta ar avea 18% din intențiile de vot, Crin Antonescu – 17%, iar Elena Lasconi doar 4%.

Dosarul vizează demolarea clădirilor din zona Piața Matache

Până să intre în politică, Nicușor Dan a fondat și a condus Asociația Salvați Bucureștiul, un ONG înființat în 2008, al cărei obiect de activitate îl constituie conservarea arhitecturii Capitalei și protejarea spațiilor verzi. În 2016, Nicușor Dan s-a retras din asociație, deoarece a preluat funcția de consilier local al Primăriei generale a Bucureștiului, iar din 2020 este primar al Capitalei. În tot acest timp, Asociația Salvați Bucureștiul a demarat zeci de procese în justiție, contestând autorizații și planuri de urbanism pe care le consideră ilegale.

Într-unul din dosare, înregistrat pe 19 august 2024 la Curtea de Apel București, Asociația Salvați Bucureștiul figurează ca apelant reclamant, în timp ce Municipiul București (adică Primăria Capitalei) este apelant pârât, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Instanța a arătat că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti în 2013, Asociația Salvați Bucureștiul a solicitat obligarea pârâtului Municipiul București la reconstruirea imobilelor din lista anexa a Autorizației de construire/desfiinţare nr. 545/10.11.2010, reconstruire ce reprezintă repararea prejudiciului adus de Municipiul București prin demolarea ilegală a respectivelor imobile. Este vorba despre proiectul ce a vizat demolarea Pieței Matache.

A fost invocată excepţia de nelegalitate a acestei autorizaţii. Asociația Salvați Bucureștiul a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale pentru demolarea imobilelor aflate în proprietatea Primăriei Capitalei şi în zona de protecție a unor monumente istorice în temeiul unei autorizaţii nelegale, arătând că reconstruirea imobilelor este singura posibilitate de reparare a pagubei. Prin sentinţa civilă din 26.06.2024, Tribunalul Bucureşti a respins excepția de nelegalitate a autorizației de construire/desființare din 10.11.2010 invocată de către reclamantă, ca rămasă fără obiect, în considerarea faptului că această autorizaţie a fost anulată prin din 20.06.2023 pronunțată de către Curtea de Apel București într-un dosar ce fusese înregistrat în 2012, dosar în care a figurat ca parte şi reclamanta în calitate de intervenient accesoriu, în rest cererea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Digi24.ro

Suplimentul pe care medicii îl recomandă pentru un somn odihnitor: „Favorizează relaxarea și contribuie la reducerea oboselii”

S-a reţinut în acest sens că, în ceea ce privește fapta ilicită a Primăriei Capitalei, aceasta constă în demolarea nelegală a imobilelor menționate în anexa la autorizația de construire/desființare nr. 545/10.11.2010, autorizaţie anulată prin prisma caracterului său subsecvent faţă de autorizația de construire nr. 363/27.09.2009, anulată la rândul său pentru lipsa avizului Ministerului Culturii și Cultelor și a avizului pentru mediu, aspecte ce se impun cu putere de lucru judecat. În ceea ce privește prejudiciul, instanța a reținut că acesta constă tocmai în desființarea acestor imobile, prejudiciindu-se patrimoniul Municipiului București.

Asociația Salvați Bucureștiul solicită reconstruirea imobilelor demolate

De asemenea, instanța a reținut că este îndeplinită și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, aceasta rezultând „ex re”, din moment ce patrimoniul pârâtului Municipiul București s-a diminuat ca urmare a demolării nelegale a imobilelor menționate în anexa la autorizația de construire/desființare din 10.11.2010. În ceea ce privește modalitatea de reparare a prejudiciului solicitată de către reclamantă, acesta ar consta, conform solicitărilor formulate, în obligarea pârâtului la reconstruirea imobilelor pe amplasamentele care se aflau înainte de distrugere.

Digisport.ro

Soția lui Ionel Ganea a rupt tăcerea, la 48 de ore de la accident! Pe cine dă vina: "Nu se întreabă nimeni?"

Tribunalul a remarcat că autorizația de construire/desființare din 10.11.2010 a fost emisă pentru realizarea obiectivului „supralărgire str. Buzești  – str. Berzei la patru benzi de circulație”. Din verificările efectuate din oficiu pe Google maps, instanța a constatat că Primăria Capitalei a procedat la lărgirea străzii la 4 benzi de circulație în dreptul imobilelor cu numerele poștale menționate în cuprinsul anexei la autorizația de construire/desființare nr. 545/10.11.2010. Or, în această ipoteză, instanța a reținut că o eventuală obligare a pârâtului la reconstruirea imobilelor demolate pe vechiul amplasament ar presupune cu caracter obligatoriu și implicit și desființarea parțială a benzilor de circulație executate de pârât, deși reclamanta nu a învestit instanța cu un astfel de petit. Pe cale de consecință, având în vedere limitele învestirii și reținând că repararea prejudiciului în sensul solicitat de reclamantă nu poate fi dispusă, Tribunalul a respins cererea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta Asociaţia Salvați Bucureștiul, într-un moment în care la conducerea Primăriei Capitalei, pârâtul din dosar, se află Nicușor Dan, fondatorul Asociației. ONG-ul a solicitat schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, pentru următoarele motive: în principal, cererea de reconstruire se raportează la momentul formulării acțiunii, anul 2013, iar nu la momentul pronunțării instanței de fond, anul 2024. Nu există nicio dovadă că respectiva şosea era construită la momentul formulării acțiunii. Nu poate fi imputat reclamantei faptul că pârâtul a efectuat operațiuni civile în timpul desfășurării litigiului, căci altfel operațiunea de reconstruire nu s-ar putea realiza niciodată, întrucât pârâtul ar putea construi altceva pe teren după fiecare cerere de reconstruire, în timpul desfășurării litigiului.

ONG-ul fondat de Nicușor Dan a formulat recurs

Intimatul pârât Municipiul Bucureşti, prin Primarul General Nicușor Dan, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. Sub aspectul criticii prin care Asociația Salvați Bucureștiul a susţinut că, în mod greşit, prima instanţă s-a raportat la situaţia de fapt de la momentul pronunţării hotărârii (şosea construită), iar nu la momentul formulării acţiunii, în 2013, Curtea a constatat că această susţinere nu poate fi primită pentru reformarea soluţiei apelate. Astfel, reprezintă o modalitate de reparare a prejudiciului, legal prioritară, restabilirea situaţiei anterioare producerii prejudiciului. Întrucât dispoziţia legală arată că această modalitate de reparare a prejudiciului se stabileşte „dacă aceasta este cu putinţă”, rezultă, cu evidenţă, că la soluţionarea unei cereri de restabilire a situaţiei anterioare, instanţa trebuie să verifice situaţia actuală (la momentul pronunţării) pentru a evalua şi această posibilitate/imposibilitate de a se putea efectiv restabili situaţia anterioară producerii prejudiciului.

Fără a i se imputa în vreun fel apelantei-reclamante Asociația Salvați Bucureștiul, Curtea a constatat că era la latitudinea sa să solicite sistarea lucrărilor de realizare a şoselei, prin proceduri de instituire a unor măsuri provizorii. Neprocedând astfel, însă, apelanta, chiar dacă nu i se impută, nici nu poate invoca în favoarea sa această pasivitate. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la faptul că şoseaua în cauză nu a intrat în circuitul civil întrucât nu există un proces verbal de recepţie, Curtea a constatat că această cerinţă nu este impusă legal standardului de evaluare atunci când instanţa are de decelat dacă este cu putinţă restabilirea situaţiei anterioare. De altfel, potrivit dispoziţiilor invocate de apelanta-reclamantă, HG 273/1994, alin. 1, un asemenea proces verbal este menit să certifice finalizarea lucrărilor de construire.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că argumentul pentru care instanţa a reţinut că nu poate fi restabilită situaţia anterioară nu a fost certificarea printr-un proces verbal a finalizării lucrărilor, ci starea de fapt existentă în prezent, existenţa concretă a unei străzi cu 4 benzi de circulaţie în dreptul imobilelor cu numerele poștale menționate în cuprinsul anexei la autorizația de construire/desființare. În final, asupra limitelor învestirii primei instanţe, apelanta-reclamantă a arătat că cererea de reconstruire a imobilelor din anexa autorizaţiei presupunea implicit şi desfiinţarea parţială a şoselei, fiind excesiv de formalist să se aprecieze contrar. Pe 27 ianaurie 2025, Curtea de Apel a respins, ca nefondat, apelul formulat de Asociația Salvați Bucureștiul. ONG-ul a făcut recurs, astfel că dosarul este în continuare pe rol.