Cum a ajuns România în topul consumului de alcool! Pandemia a dublat vânzările

Rețeta prin care România a ajuns în topul consumului de alcool este una simplă, dar mai ales rapidă! De altfel, de-a lungul timpului, țara noastră a urcat zdravăn în acest clasament și a punctat de fiecare dată când a fost nevoie. Județe întregi au ținut capul de afiș prin „năzdrăvăniile” petrecute în „câmpul luptei”.

Drumul de la o știre amuzantă la realitate a fost însă unul destul de scurt. Românii ocupă, conform ultimelor statistici, locuri fruntașe atât în producția de alcool, cât, mai ales, în consum. De exemplu, țara noastră a produs anul trecut nu mai puțin de 4,9 milioane de hectolitri de vin.

N-am stat rău deloc, dar a fost cu 4% mai puţin decât în 2018, potrivit unor estimări realizate de Organizaţia Internaţională a Vinului (OIV). Cu toate acestea, vorbim despre a doua cea mai bună producţie din ultimii cinci ani, o producție care a făcut ca România să rămână al 6-lea producător de vin din Europa.

România, în topul consumului de alcool!

Statisticile ademenitoare nu se termină aici pentru că cele 1,8 miliarde de litri de bere produse au dus România pe locul 9 în Uniunea Europeană. La consum, România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum excesiv, adică cel puțin 60 de grame de alcool pur la bărbați/40 grame la femei, cel puțin odată la 30 de zile.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

De altfel, berea a rămas bere pentru români. Aproximativ o treime dintre consumatori preferă să bea o bere, în general cea produsă în unități industriale. Culmea, însă gusturile încep să se ridice pentru că, în ultima perioadă, există un interes în creștere și pentru cea artizanală.

Într-o țară în care viile au însemnat întotdeauna un loc aparte în gospodării și nu numai, vinul se clasează pe locul 2 în topul preferințelor. Concret, un român din 5 ar vrea să aibă pe masă măcar un pahar de vin, în detrimentul unei sticle de bere. Cidrul a urcat și el în top, acesta fiind însă preferat de femei.

Țuica, regină peste mediul rural

Categoria grea, adică spirtoasele, sunt și ele „degustate” din plin de români. Atât cele autohtone, cât și cele de import trezesc interesul unei mici părți din populația urbană. Se schimbă situația atunci când discutăm despre mediul rural, acolo unde celebra țuică face încă legea.

Ne întoarcem puțin la bere, regina băuturilor în România și vă spunem că 40% dintre bărbați beau o bere cel puțin o dată pe săptămână. Adică aproape jumătate din totalul masculin al țării. Culmea, o parte însemnată o consumă pentru că le potolește setea.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Tinerii și, surprinzător, femeile sunt printre consumatorii de vin din România, consumatori care aleg să bea cel puțin o dată la 7 zile. Interesant este că în percepția generală, consumul de vin este asociat cel mai des cu sărbătorile, zilele de naștere și degustările care au intrat puternic în top.

Pandemia a dublat vânzările

Un alt detaliu important este acela că peste un sfert din alcoolul consumat în România este nefiscalizat, produs în gospodării, în afara unui regim de control, conform unui studiu desfășurat la finalul anului trecut.

Pandemia nu a schimbat în bine lucrurile. Din contră, starea de urgență a crescut semnificativ consumul de alcool. Nevoiți să stea în casă, oameni care în mod normal nu beau, au recunoscut că au achiziționat cel puțin o sticlă de bere sau vin la fiecare 7 zile.

„A fost o adevărată nebunie. Pe lângă conserve, făină și ne aducem aminte cu toții, drojdie, românii au luat cu asalt raionul de băuturi. Aproape că nici nu a contat. S-a vândut orice, s-a vândut tot, s-a vândut în neștire.

Vinuri scumpe, vinuri care altădată stăteau la raft mult și bine, orice tip de bere, tărie, abia mai făceau față angajații să reșeze marfa. Coșul zilnic a cunoscut o creștere importantă și aproape toate aveau măcar o sticlă de alcool”, a spus pentru FANATIK, Niculina Stelian, reprezentantul unui lanț de hipermarketuri din țară.

Ce înseamnă consum excesiv de alcool

În România, un consum de risc (excesiv, abuziv, periculos, dăunător, nociv) pentru sănătate este considerat ca fiind aportul de alcool care depășește: 2 doze/zi sau 14 doze/săptămână la bărbați, o doză/zi sau 7 doze/săptămână la femei și mai mult de o doză pe zi pentru persoanele de peste 65 ani. Depășirea acestor limite se asociază cu creșterea riscurilor pentru sănătate.

Conform unui comunicat al Guvernului României, intoxicația cu alcool (beția sau starea de ebrietate) definește modificările de comportament sau gândire care apar în timpul consumului de alcool sau la scurt timp după încetarea acestuia. Semnele acestei tulburări pot fi: agresivitate sau comportament sexual nepotrivit, modificarea stării emoționale, tulburări de judecată, vorbire neclară, dificultăți de coordonare a mișcărilor, mers nesigur, scăderea atenției și memoriei, nistagmus (mișcări involuntare ale ochilor), scăderea stării de conștiență până la comă.

Sevrajul la alcool este o tulburare care apare după oprirea sau reducerea consumului de alcool, la o persoană care a consumat alcool în cantități mari sau pe o perioadă lungă de timp. Severajul se caracterizează prin creșterea ritmului inimii (tahicardie), transpirații, tremături ale mâinilor, greață sau vărsături, insomnie, neliniște sau agitație, halucinații, convulsii.

Cum îți dai seama dacă ești dependent de alcool

Dependența de alcool (alcoolismul) este o tulburare care se instalează în cazul consumului regulat (zilnic sau aproape zilnic) de alcool, de lungă durată. Indivizii care au dezvoltat dependență la alcool resimt o dorință de a bea greu de stăpânit, sunt incapabili să își controleze cantitatea sau să își limiteze ocaziile de băut. Atunci când persoana se oprește din băut sau își reduce mult cantitatea de alcool apar semne ale sevrajului.

Unul dintre semnele dependenței la alcool este toleranța la alcool (nevoia de a bea cantități tot mai mari pentru a resimți efecte produse altădată de doze mai mici). Responsabilitățile profesionale sau casnice și activitățile altădată plăcute, în sânul familiei sau cu prietenii, sunt neglijate în favoarea băutului. Persoana continuă să bea în ciuda faptului că există dovezi ale efectelor dăunătoare asupra sănătății (de exemplu afectarea ficatului, depresie, tulburări de gândire).

Consumul (episodic) excesiv de alcool este un un model de consum cu risc înalt pentru sănătate, datorită consecinţelor medicale (acute şi cronice), sociale şi legale. Noţiunea a fost introdusă pentru a evalua consumul periculos pentru sănătate la nivelul populației. Acesta este caracteristic locuitorilor din țările nordice (dar și est-europenilor și românilor), care obișnuiesc să consume cantităţi mari de alcool, pe perioade mai lungi de o zi (de  exemplu în perioada week-end-ului), alternând cu perioade de abstinenţă sau consum uşor sau moderat.

La nivel european, aproximativ 58 milioane de indivizi sunt mari băutori, iar 23 milioane sunt dependenți de alcool (5,4% din din bărbații de 18-64 ani și 1,5% din femei). De remarcat că nouă din 10 persoane dependente nu primesc tratament.