Miza lui Donald Trump de preluare a Groenlandei nu ține doar de importanța geostrategică, ci și de potențialul uriaș pe care insula o are în industria de extracție a metalelor rare. China controlează deja peste 80% din procesarea globală a pământurilor rare iar interesul față de Groenlanda a devenit din ce în ce mai vizibil în ultimii ani.
Guvernul Danemarcei și al SUA au intervenit de mai multe ori pentru a bloca investițiile chineze în infrastructura critică a Groenlandei. În anul 2020, Rimbal Pty Ltd, o companie înregistrată în Australia, a obținut licența pentru mina Tanbreez, cu o resursă totală evaluată de 4,7 miliarde de tone de minereu. Surprinzător sau nu, în spatele companiei australiene se află Frank Timiș, un controversat om de afaceri care a fost implicat în proiecte miniere în Sierra Leone și ”a inventat” proiectul modern de la Roșia Montana, prin firma sa Gabriel Resources.
În 2024, Rimbal a fuzionat cu o companie americană, Critical Metals Corp. Timiș mai avea o ofertă de la o companie chineză, interesată de pământurile rare din Groenlanda, dar i-a preferat pe americani. Potrivit Reuters, cel care a făcut lobby pentru încheierea tranzacției a fost chiar fostul președinte american Joe Biden.
Conform raportărilor oficiale către autoritățile de reglementare, Frank Timiș a rămas în controlul noii entități, Critical Metals Corporation, care s-a listat pe bursa NASDAQ începând cu anul 2024. CEO al firmei este Tony Sage, un vechi partener de afaceri al românului.
În 2025, Critical Metals Corporation a semnat un acord oficial cu Nuclearelectrica pentru construirea și operarea unei unități de separare a pământurilor rare. Locația vizată este Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu, deținută de Nuclearelectrica la Feldioara, județul Brașov. Acordul a fost prezentat de Guvernul României ca fiind o victorie strategică, alături de parteneri americani. Investiția părții române în proiect este de 400-500 de milioane de dolari, fabrica urmând să devină operațională până în 2028-2029. Veniturile anuale estimată sunt de peste un miliard de dolari pe an.
Venirea la Casa Albă a lui Donald Trump a schimbat și mai mult regulile jocului. Sunt din ce în ce mai multe semne că actuala administrație nu se va mulțumi cu statutul de ”spectator” și că ”își va lua partea” din acest business. O analiză a Center for Strategic & Intrernational Studies arată că în iunie 2025, US Export-Import Bank a trimis o scrisoare de intenție către Critical Metals Corp pentru a finanța cu 120 de milioane de dolari proiectul Tanbreez din Groenlanda. ”Dacă va fi aprobat, împrumutul va reprezenta prima investiție majoră într-un proiect minier a administrației Trump”, se arată în analiza CSIS.
Informația este confirmată și de Reuters, care scrie că Washingtonul negociază pentru preluarea unei părți din compania de exploatare. ”Critical Metals, care s-a înțeles anul trecut să cumpere mina Tanbreez pentru 5 milioane de dolari cash și 211 milioane dolari în acțiuni, a aplicat pentru un grant de 50 de milioane de dolari prin intermediul Defense Production Act, un document emis în era Războiului Rece care se referă la creșterea producției pentru bunuri esențiale pentru securitatea națională
În ultimele șase luni, administrația a demarat discuții cu reprezentanții companiei pentru convertirea grantului în cotă de capital, ne-au transmis trei surse
Dacă afacerea se realizează, o conversie de 50 de milioane de dolari ar fi echivalentă cu circa 8% din totalul acțiunilor companiei”, scriu jurnaliștii de la Reuters.
Mina Tanbreez din Groenlanda, controlată de Critical Metals Corporation este considerată unul dintre cele mai bogate zăcăminte de metale rare și minerale critice din lume.
Pământurile Rare Grele (HREE) sunt considerate cele mai valoroase. Terbiu (Tb) este utilizat în ecrane și tehnologii laser, Disprosiu (Dy) este vital pentru magneții folosiți la motoarele mașinilor electrice, care trebuie să reziste la temperaturi mari, iar Ytriu (Y) se utilizează în tehnologia medicală.
Pământurile Rare Ușoare (LREE), cum ar fi Nedim (Nd) și Oraseodim (Pr) sunt necesare pentru magneții permanenți din turbinele eoliene și motoarele vehiculelor electrice.
Pe lângă pământurile rare, mina poate deveni o sursă importantă de Zirconiu (reactoare nucleare, ceramică avansată), Hafniu (microcipuri de ultimă generație), Tantal și Niobiu (condensatori pentru electronice și aliaje pentru motoarele avioanelor).
Pământurile din Groenlanda sunt considerate un veritabil ”Sfânt Graal” industrial, doar că există și o mare problemă: separarea metalelor rare necesită proceduri de o complexitate ridicată, în condiții de lucru cu elemente radioactive. Feldioara este una dintre puținele locații din Europa care deține deja autorizații de mediu și infrastructură pentru gestionarea materialelor radioactive, fiind fostul centru de procesare a uraniului pentru Centrala de la Cernavodă.
Procesul generează, însă, și volume mari de ape reziduale acide și reziduuri chimice. În acest moment, China domină piața pentru că a acceptat costuri de mediu imense. Uzina de la Feldioara trebuie adusă la standarde UE și va trebui să implementeze tehnologii de reciclare a solvenților și de neutralizare a acizilor. Acesta este motivul pentru care costul investiției, estimat acum la câteva sute de milioane de euro, ar putea să crească și mai mult.
Dincolo de bani, pentru România este o șansă uriașă. În prezent, Europa extrage minerale dar le trimite în China pentru separare. Proiectul Nuclearelectrica ar putea ”sparge” acest monopol, transformând minereul brut în metale de puritate înaltă gata de pus în motoarele Tesla sau în Turbinele Siemens.
Fabrica de la Feldioara, care ar putea procesa 50% din acest zăcământ, are șanse mari să devină nu doar un jucător regional cu un nod logistic global. Valoarea brută estimată a zăcământului de la mina Tanbreez este de aproximativ 150 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Critical Metals Corp. Valoarea reală va fi semnificativ mai mare odată de mineralele sunt extrase, separate chimic și transformate în oxizi de puritate înaltă.