Cum a ajuns România un El Dorado agricol! Țara cu cel mai ieftin pământ din Europa

FANATIK îți spune cum a ajuns România un El Dorado agricol! Concret, străinii au făcut adevărate averi în țara noastră în timp ce autoritățile au ridicat nepăsătoare din umeri. De altfel, de-a lungul timpului, România a fost chiar și țara cu cel mai ieftin pământ din Europa.

Vorbim despre date oficiale, date publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Aceștia au transmis că în urmă cu cinci ani de zile, mai exact în 2016, un hectar de pământ arabil era tranzacționat în țara noastră cu un preț ridicol față de ceea ce se petrecea în restul statelor membre.

Discutăm despre un preț mediu de 1.958 de euro la nivel național, de departe cel mai mic nivel din toate țările care compuneau Uniunea Europeană.

Cum a ajuns România un El Dorado agricol!

Între timp situația s-a mai ameliorat, dar pământul României a rămas în continuare la ani lumină de marile tranzacții europene, în ciuda fertilității sale. Prețurile au consemnat o evoluție ascendentă chiar și pe timp de pandemie.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

România are nu mai puțin de 15,3 milioane de hectare de teren arabil, valoare ce o poziţionează în top 5 în Uniunea Europeană. Da, citiți bine, suntem în primele cinci țări, dar am rămas codași la randamentul pe hectar.

Ca să vă faceți o idee, Olanda a avut în același an 2016, cel mai ridicat preţ din UE la achiziţionarea unui hectar de teren arabil. Și vorbim despre o sumă aproape incredibilă. 63.000 euro costa pământul.

În trei ani de zile, România a săltat serios în acest clasament și preţul terenurilor arabile a trecut de 10.000 de euro/hectar în 2019 tendinţa fiind una de creştere.

Interesant este că nivelul României este unul aproape similar cu cel înregistrat de vecinii bulgari și cu aproximativ 600 de euro/ha mai mare față de Ungaria.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Europa de Est, ruda săracă a Uniunii Europene

De altfel, Europa de Est este zona în care terenurile se vând cel mai ieftin. În acest moment, Estonia cu 3.361 euro/ha și Letonia – 3.922 euro/ha ocupă primele două poziții.

Sunt prețuri și de zece ori mai mici față de țările puternice care compun Uniunea Europeană. Luăm ca exemplu Italia, un stat cu tradiție agricolă, și observăm prețuri de 34.156 euro/ha.

În Irlanda, o țară pe care românii o preferă atunci când vine vorba de muncă în agricultură, prețul hectarului este de 28.068 euro.

La nivel de regiuni, în topul prețurilor se află Insulele Canare – 134.000 euro/ha și Noord Holland din Olanda, cu 82.710 euro/ha.

România, fără mare profit în domeniu

România a lăsat în spate prețurile din 2016, dar pare să meargă în continuare cu frâna de mână trasă. Fără o strategie complexă în domeniu, drumul agriculturii pare să ducă nicăieri.

„Pământul este o resursă strategică nu numai națională, ci și globală. Discuția este că în următorii 2-3 ani este posibilă o criză alimentară și există un război mare pe resurse.

Noi nu avem o protecție a terenurilor, așa cum se întâmplă la unguri, care n-au vândut nicio palmă de pământ.

Cert este că pământul românesc nu aduce profit și culmea, dacă până în 1990 agricultura a reușit să plătească și datoriile externe ale României și dările de război, azi când discutăm nici măcar nu putem să ne asigurăm traiul cotidian.

Dovadă că două miliarde de euro din deficitul agroalimentar al României se datorează importului de produse agroalimentare”, spunea Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Cele mai scumpe terenuri din România se află în zona de centru a țării, acolo unde se plătesc și 6.895 euro/ha, urmează apoi Macroregiunea Trei, cu 5.887 euro/ha, Sud-Muntenia, 5.883 euro/ha, Sud – Vest Oltenia, 5.770 euro/ha și regiunea Unu cu 5.681 euro/ha.

Cât pământ românesc au cumpărat străinii

Fără să existe o statistică oficială se presupune că, în România, străinii dețin undeva la 40% din terenurile agricole. Cel puțin acesta este procentul comunicat de experții din domeniu. În schimb, Ministerul Agriculturii spune că suprafețele ar fi mult mai mici, undeva la 422.000 ha, în 2018.

De remarcat că cei mai mulți străini proprietari de terenuri provin din Italia, Germania, Franța, Austria, Olanda, dar și Spania.

În ciuda promisiunilor electorale, străinii par a avea în continuare întâietate la achiziția de pământ. Astfel, FANATIK a scris AICI despre cum coaliția aflată la guvernare intenționează să modifice legea adoptată anul trecut de PSD prin care marii latifundiari erau avantajați față de micii agricultori la achiziția de terenuri agricole.

Concret, noua lege inițiată inclusiv de ministrul Agriculturii Adrian Oros, îi lasă defavorizați pe micii agricultori. Mai mult de atât, ar elimina restricțiile pentru achiziția pământului de către cetățenii străini.

Care sunt marii latifundiari din România

Interesant este că nu mai puțin de opt dintre companiile care exploatau anul trecut cele mai mari suprafeţe de teren arabil pentru care s-au solicitat subvenţii aparţin unor investitori străini.

De altfel, danezii de la Ingleby i-au luat fața lui Adrian Porumboiu și au depășit în topul proprietarilor de pământ firma Comcereal Vaslui.

Un alt detaliu aparte este acela că într-un clasament al latifundiarilor a intrat și Valentin Dragnea, fiul fostului lider PSD, Liviu Dragnea. Este însă departe de străinii care controlează piața.

Pe lângă danezi, primele două companii în funcţie de suprafeţele pentru care au depus cereri unice de plată au rămas Agricost SRL, firma fondului de investiţii din Arabia Saudită Al Dahra Holding care exploatează 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei.

De asemenea, Intercereal SA, firma din grupul Interagro a omului de afaceri român Ioan Niculae se luptă pentru supremație în domeniu.