Scandalos! Cum a ajuns să coste 250 lei un kilogram de cireşe, deşi România e în topul producătorilor europeni

Samsarii sunt adevărata cauză a prețului prohibitiv pentru un kilogram de cireșe, conform producătorilor români! Aceștia spun că drumul din livadă până la tarabă, acolo unde omul vine să cumpere, deși este unul scurt, adeseori este și întortocheat și plin de intermediari. Se întâmplă lucrul acesta dintr-un motiv cât se poate de simplu.

Pornind de la preţul de 250 lei pentru un kilogram de cireşe, în piaţa Băneasa, FANATIK a stat de vorbă cu mai mulți producători, a consultat și cifrele oficiale, dar și statisticile și a observat că între prețul de pornire și cel care ajunge la cumpărător se cască o prăpastie uriașă. În primul rând, de vină ar fi cei care s-au învățat să facă adevărate afaceri pe spatele pomicultorilor.

În ecuație intră, însă, și marii retaileri de pe piață. Oamenii se plâng că nici măcar pandemia de coronavirus nu a schimbat regulile comerțului făcut de jucătorii importanți. Aceștia solicită o cantitate mare de fructe, una aproape imposibil de adus zilnic de către proprietarii de livezi și vor și o calitate superioară.

Samsarii, cauza prețului prohibitiv al cireșelor!

Pentru că ușa aceasta le este închisă încă de la început, fermierii sunt nevoiți să se reorienteze din mers. Au câteva posibilități în față, dar niciuna nu este profitabilă pe termen lung. Oamenii spun că piața nu reprezintă neapărat o variantă, în ciuda a ceea ce se crede.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Proprietarii de livezi trag disperați semnale de alarmă și transmit că într-o afacere de familie prea puțini oameni mai rămân disponibili pentru a merge în piețe și târguri. „Fructele cresc în pom, e adevărat, dar nu și banii. Să știți că, în România, mai toată lumea trebuie să le și păzească și culeagă. 

Dacă eu plec la piață să vând 100 de kilograme de cireșe când mă întorc nu mai găsesc nimic. Și Poliția ridică din umeri și îmi spune că poate o fi luat vreun copil câteva. Câteva, da, dar nu 100 de pomi.

Pe lângă faptul că nu intri când vrei tu în piețe pentru că acolo alții fac legea și prețul. Și prețul e în funcție de zile și de ore, tu trebuie să te gândești și la ce rămâne acasă. Am mers într-o piață, să mă omoare ăia pe acolo dacă nu respectam prețul lor”, a transmis pentru site-ul nostru Bocotan George, producător din zona Argeșului.

Unde vând cireșele producătorii români

Vândutul la marginea livezii este o posibilitate, dar nu și pentru cei care au marfă mai multă. Apoi, din când în când, există o cerere și din partea retailerilor. Nu se pot baza pe ea și pentru că nu au cum să asigure volumul solicitat sau transportul fructelor în anumite zone.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Știți ce îmi spune mie hipermarketul? Să îi aduc zilnic 50 de kile de fructe desenate. Să nu fie strâmbe, să nu fie pârguite, să fie toate perfecte. Și nu puțini sunt cei care vor și retur. Adică eu să le duc în momentul maxim, le țin ei câteva ore pe raft, apoi să le iau înapoi. I-auzi, afacere! Dar nu și pentru mine. Plus că mâine vrei să repetăm isprava. 

Așa că hipermarketul se întoarce cu spatele și ia mai ieftin pentru că ia la grămadă de prin alte țări. 250 de lei kilogramul din Tasmania, ați spus? Aha! Ieftin, domnul meu, dincolo era mai scump. Și eu stau cu ele și le vând unora pe nimic, așa cum fac în fiecare an”, a adăugat și Vidraru Marian, pomicultor de pe Valea Dâmboviței.

Semnal de alarmă al proprietarilor de livezi

Din punct de vedere al costurilor, oamenii spun că abia reușesc să amortizeze investiția. Ca să se poată alinia standardelor solicitate de magazine, aceștia plătesc separat stropitul pomilor și culesul cireșelor. Nu o dată zilierii angajați au solicitat și 2 lei pe kilogram.

Tot cam atât primesc și de la intermediari care abia așteaptă momentul. „Vin și iau fructele din poartă, nu mă mai chinui cu ele. Măcar atât. Anul trecut, în pandemie, de la mine au plecat și cu 2 lei kilogramul. Că au ajuns în piețe cu zeci de lei, mi-ar plăcea să răspundă autoritățile. 

Să vină Ministerul să spună cum mă ajută, cum îmi deschide ușa magazinelor, cum mă protejează de samsari”, a continuat Bocotan George.

Cât costă un kilogram de cireșe în piețele româneşti în martie 2021

FANATIK a scris AICI despre prețul exorbitant solicitat de un comerciant din piața Băneasa pentru un kilogram de cireșe. 250 de lei voia acesta în schimbul mărfii, una adusă tocmai din Tasmania și vândută la preț de metal prețios. Atât de prețios încât un lingou de aur abia dacă ar sătura de cireșe un gurmand ceva mai serios.

Anul trecut, piețele din București au vândut cireșele cu prețuri între 15 și 25 de lei, în funcție de calitate. Importurile au fost însă cele care au reglat prețul. Inițial, un kilogram de cireșe ajungea la 40-50 de lei.  În tot acest timp, samsarii comercializau fără nicio problemă cireșe pe DN 1 la jumătate din banii solicitați de piețari.

Porţiuni întregi de drum erau înțesate de samsarii de fructe. În mod evident, prețul cireșelor varia în funcție de apropierea de Capitală.

România, pe locul cinci la producţia de cireşe în UE

Interesant este că, în ciuda prețurilor prohibitive din piețe, România se află pe locul cinci la producţia de cireşe în Europa și reușește să acopere 8,2% din producţia totală de cireşe de la nivelul statelor membre. Polonia stă cel mai bine, urmată de Spania, Italia şi vecinii din Ungaria.

În ceea ce priveşte  suprafaţa cultivată, în România, erau declarate în urmă cu doar câțiva ani nu mai puțin de 6.127  hectare de plantaţii cu cireşi şi vişini, proprietate majoritar privată, din care circa 700 de hectare, plantaţii tinere.

Conform unui raport al Institutului Naţional de Statistică cele mai mari producţii au fost înregistrate în zona de  nord-est a țării. Județul Iaşi stă cel mai bine, dar recolte interesante au fost obținute și în Vaslui, Botoşani, Vrancea, Mehedinţi, Galați sau Dâmbovița.

Marea problemă a acestui domeniu rămâne însă, fără doar și poate, forţa de muncă, una care, alături de alți factori, cum ar fi cheltuielile cu tratamentele și carburanții, ridică destul de mult costul de producție.

Și, conform cifrelor, abandonul fermierului de către autorități. Lăsat să se descurce singur, pomicultorul nu deține pârghiile necesare și este nevoit, în cele din urmă, să accepte prețul de nimic al samsarilor. Samsari care merg mai departe și vând conform înțelegerilor pe zone.