Cum a apărut discursul anti-ucrainean în spațiul public românesc. „Provine din mitologia naționalistă”

Dacă declarațiile lui Andrei Marga au avut un ecou puternic din cauza scenariului propus, mult mai puțin vizibilă a fost poziționarea anti-europeană a PSD-ului pe tema energetică.

Andrei Marga și discursul anti-ucrainean

Declarațiile lui Andrei Marga, care a susținut că Ucraina se află în „frontiere nefirești” și că ar trebui să cedeze teritorii Poloniei, Ungariei, României, dar și Rusiei, au avut un ecou puternic, cel puțin în plan regional, din cauza calității sale de fost ministru de externe. Ele au adus o reacție imediată din partea Ambasadei Ucrainei la București, care le-a calificat ca „inacceptabile” și o „încălcare a dreptului internațional”, iar presa de la Kiev, care le-a preluat pe larg, s-a referit la Marga drept „un fost comunist și colaborator” al Securității.

Mai mult, la scurt timp a urmat și o reacție din partea Ministerului de Externe, care a precizat că declarațiile fostului ministru de externe din cabinetul Ponta sunt „în flagrantă contradicție cu poziția oficială a României față de agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei” și că fostul ministru „preia, încurajează și propagă narativele maligne emise de Rusia”. Subiectul nu a fost însă abandonat, și, într-un drept la replică, Andrei Marga a susținut că își menține poziția exprimată, susținând că este victima unei propagande pro-occidentale.

„Repet oricând afirmațiile rostite, căci ele exprimă adevărul cel mai simplu cu putință. Altfel, lucrurile se țin mai departe într-o criză absurdă, la care sunt, totuși, alternative. Afirmațiile mele corespund adevărului istoric, dreptului internațional și intereselor generale – dincolo de propaganda de azi care, poimâine, va fi socotită doar o eroare. Nu s-a adus vreun argument factual împotriva a ceea ce am spus. Este doar adevăr în afirmațiile mele și mi-am făcut datoria profesională, civică și morală să-l rostesc”, a precizat fostul ministru de externe al României.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Este ignorat principiul fundamental al ordinii europene

Experții în domeniul politicii internaționale sunt de părere că poziția exprimată de Andrei Marga este una complet falsă, ce ignoră principiile fundamentale ce stau la baza ordinii internaționale. Fostul ministru al României în Finlanda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Cătălin Avramescu, este de părere că declarațiile fostului ministru sunt nu doar greșite, dar și iresponsabile.

„Prin această declarație Andrei Marga a făcut mai mult decât să greșească. A fost profund iresponsabil, riscând să arunce în aer reputația României. Până la urmă a fost ministrul de externe al acestei țări. Nu poți să justifici hăcuirea unui stat. Ce a spus zilele trecute e greșit din toate punctele de vedere. E o enormitate atât de mare încât oamenii raționali nu pot nici măcar să ia în serios ce a invocat acolo.

Ordinea internațională se bazează pe câteva principii simple: respectul pentru granițele și integritatea unor state. Este simplu. Acest principiu este codificat în zeci, sute și chiar mii de documente ale dreptului internațional, Acordurile de la Helsinki, Carta ONU, documentele și rezoluțiile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ca să dau doar câteva exemple. Acordurile de la Budapesta din 1994, semnate cu mânuța ei de Maica Rusie, în care se spune că Ucraina renunță la armele nucleare, pentru că ea avea atunci al treilea arsenal al lumii, mai mult decât China sau Marea Britanie, în schimbul garantării granițelor. Nu e acceptabil așa ceva. Marga a fost totuși ministru de externe, nu poți să vorbești ca un om rătăcit noaptea în gară”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Hari Bucur Marcu, expert în securitate internațională, este de părere că Andrei Marga pur și simplu ignoră principiile de bază ale actualei ordini de securitate din spațiul european.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Noi avem de mai bine de 50 de ani pace în Europa tocmai deoarece statele europene, împreună cu Canada și Statele Unite, au negociat la începutul anilor 1970 și au semnat în 1975 Actul final de la Helsinki, care a dus la edificarea arhitecturii de securitate continentală, bazată pe ordinea mondială consfințită de Carta Națiunilor Unite. Principiul fundamental al păcii europene, cu contribuție americană, este renunțarea completă la pretenții teritoriale, pe argumente istorice și recunoașterea necondiționată a frontierelor de stat existente la data aderării fiecărui stat european în parte, la Actul final și documentele subsecvente”, a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Hari Bucur, care a susținut că fostul ministru nu poate să nu cunoască aceste fundamente ale dreptului internațional.

O reînviere a discursului anti-ucrainean

Istoricul Mihai Demtriade este de părere că în acest tip de discurs, expus acum de Andrei Marga, dar prezent în spațiul public românesc încă de la începutul războiului, sunt amestecate idei ale unui discurs anti-american, anti-ucrainean și, în mod subversiv, pro-rus. În opinia sa, discursul este alimentat atât de un filon suveranist, cu politici populiste, așa cum se întâmplă în Ungaria și în extrema dreapta românească, dar și de un filon pur anti-ucrainean, prezent în țara noastră încă din perioada interbelică.

„Există o istorică animozitate anti-ucraineană din România, care nu este de ieri sau de azi. Producțiile istorice ale unor istorici români, narațiunile interne ale unor instituții, începând cu perioada interbelică sunt anti-ucrainene. Există un istoric instituțional al acestei poziții ale cărui urme se văd acum. Această animozitate anti-ucraineană a putut fi observată nu doar la Andrei Marga, dar și la cei care, din februarie martie, s-au poziționat rostogolind narațiunile Kremlinului”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Potrivit istoricului, ideea, vehiculată adesea în aceste discursuri cum că minoritatea română din Ucraina a fost întotdeauna persecutată reprezintă „o mitologie construită de naționalismul românesc”. „Așa cum am avut discursuri antisemite, xenofobe, avem și discursuri anti-ucrainene. Ce e sublim în toată această poveste este că ne extragem subtil dintr-o analiză a propriilor culpe. Noi ne plasăm în afara oricărei discuții privind vinovățiile, participarea la Holocaust sau ce a făcut armata română pe frontul de est. Sunt derapaje ce provin din mitologia naționalistă”, a mai declarat, Mihai Demetriade, pentru FANATIK.

Nu în ultimul rând, o altă idee ce hrănește acest tip de discurs este curentul anti-american, care critică implicarea țării noastre în susținerea și ajutorarea Ucrainei în fața invaziei ruse.

„A treia sursă a ceea ce vedem expus în declarațiile fostului ministru de externe este opinia unor politicieni extremiști de la noi și a unei părți din media care cred că România nu ar fi trebuit să se implice în apărarea democrației din Ucraina, n-ar fi trebuit să denunțe atacul Rusiei la adresa unui stat suveran și independent și n-ar fi trebuit să apere normativele presupuse de relațiile internaționale. În viziunea acestor domni, România ar fi trebuit să fie aceeași țară vicleană și acomodantă, care era Republica Socialistă România în anii 70-80, și care era România în anii 90, înainte de a intra în structurile NATO.

Noi suntem într-o alianță politico-militară care presupune valori și presupune atașamente, fără de care România nu ar fi arătat cum arată astăzi în materie de stabilitate, predictibilitate și prosperitate. Americanii sunt aliatul nostru strategic fără de care nici nu e de imaginat o situație de stabilitate și de siguranță a vieții noastre de zi cu zi. Vedem cât de fragilă este acum Republica Moldova tocmai din cauza neutralității ei”, a mai declarat, pentru FANATIK, istoricul Mihai Demetriade.

Nu în ultimul rând, profesorul Cătălin Avramescu este de părere că acest curent ce vizează recuperarea unor teritorii istorice pleacă de la o înțelegere primitivă a puterii politice și a surselor bunăstării economice.

„Ai pus mâna pe Cadrilater, dar ce faci cu el? Ai pus mâna pe Transcarpatica, dar ce faci cu ea? E o idee absolut primitivă despre autoritatea politică. E o idee care provine din neolitic, din epoca pietrei, când autoritatea politică este legată strict de pământ. Ce face Marga și toți acești naționaliști este un regres lipsit de orice ingeniozitate, de orice rațiune, către această fantasmă primară: că dacă ai pământ, ai parte. Singapore, de exemplu, ce să facă, e o superputere și nu are acolo doar o mică insulă. Ei compensează prin calitatea guvernări, a învățământului, a instituțiilor – altele sunt sursele avuției astăzi. Dacă rămâneam strict cu pământul, noi acum eram la plug, asta în cazul cel mai bun”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

PSD și poziționarea anti-europeană

Concomitent cu valurile pe care declarațiile lui Andrei Marga le stârneau, PSD-ul și-a continuat narativul anti-european pe tema reducerii consumului de energie, un deziderat pe care Comisia Europeană îl vrea implementat la nivelul tuturor statelor pentru a face față unei posibile crize energetice în această iarnă.

Fostul premier PSD, Mihai Tudose a criticat această idee, pe care a comparat-o cu măsurile din regimul comunist, la fel cum au făcut recent și partidele naționaliste, anti-europene de la noi, dar a pus la îndoială chiar și solidaritatea europeană în această criză.

Întrebat despre solidaritatea europeană într-o criză energetică acesta a spus tranșant: „Uitaţi-o! În momente de criză, scapă cine poate. (…) V-am dat exemplu cu măscuţele, cu vaccinurile. Întâi eu cu ţara mea. Niciuna nu a zis am nevoie de zece pastile pentru zece bolnavi, am zece pastile şi îmi opreasc eu cinci şi îşi dau şi ţie cinci. Întâi mi-am dat la ai mei şi după aia mai vedem. În regulă, dăm la export, dar nu o să fiu niciodată de acord să tăiem 15 – 20 din becurile sau din consumul României ca să salvăm pe altcineva”, a susținut Mihai Tudose.

O poziție similară a avut recent și liderul PSD, Marcel Ciolacu, care și el s-a declarat categoric împotriva introducerii unor măsuri de reducere a consumului la populația casnică, pe același argument cum că ar reprezenta o întoarcere la perioada comunistă.

Analiștii politici sunt de părere că această poziționare nu reprezintă o trecere spre o platformă antieuropeană cât mai degrabă un calcul cinic electoral în condițiile în care electoratul PSD nu ar accepta ușor acest tip de politică.

„Cred că poziția PSD-ul e o reacție care are o logică. Votantul PSD are peste 60 de ani, dacă nu chiar peste 70 mai degrabă – și sunt oameni care reacționează foarte rău dacă li se spune „mai reduceți, mai închideți becuri”. Deci nu cred că e vorba de începutul unei platforme anti-europene, dacă ar fi cazul ar pierde pe termen mediu și lung, dar cred că e o reacție foarte coerentă în comunicarea lor. Știu că publicul lor e îngrijorat.

Nu e frumos, dar e eficient. E cam cum a fost Grecia la un campionat european de acum 20 de ani, când au jucat urât, dar au câștigat turneul în final. Și aici PSD știe foarte bine să comunice cu propriul electorat”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Barbu Mateescu.

Și profesorul Cătălin Avramescu este de părere că electoratul PSD pur și simplu nu este interesat de subiectele cu rezonanță internațională – criza energetică și cauzele sale internaționale, deciziile Comisiei Europene, fiind subiecte străine unui electorat cu preponderență din zona rurală.

„PSD-ul de mulți ani de zile e un partid care nu are nici cea mai mică concepție despre contextul internațional. Mai grav este că nu dă două parale pe acest aspect, pentru că nu doar o mare majoritate a votanților acestui partid, dar și activiștii de partid, sunt veniți cu precădere din mediul rural, unde astfel de teme nu prezintă interes.

PSD-ul este foarte consecvent aici. Ei nu sunt interesați de acest subiect, raportat la propriul electorat. Ei spun „noi trebuie să dăm pensii și să nu afectăm electoratul nostru”. Partidul se află totuși într-un moment de cumpănă, când ar trebui să preia guvernarea, nu au hotărât încă dacă vor acest lucru, cum intră în alegeri, iar scopul lor rămâne preluarea totală a puterii și spre acest lucru merg toate energiile lor. Dacă mâine vine pandemia numărul doi o să vedem că nu-i interesează acest aspect, la fel cum nu i-a interesat pandemia numărul unu”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.