Sebastian Burduja a dezvăluit la TATULICI LA FANAT1K cum încearcă organizații de mediu precum Greenpeace să blocheze proiecte energetice strategice din România.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a discutat cu Mihai Tatulici, în exclusivitate la TATULICI LA FANAT1K, despre importanța proiectelor energetice ale României, cum ar fi de pildă hidrocentralele. Ministrul Energiei a precizat că sunt la ora actuală 11 proiecte de finalizare a hidrocentralelor, cu grad avansat de finalizare, adică în proporție de 75% și până la 98%.
„Avem nevoie de ele ca de aer”, a spus Sebastian Burduja, dar mai multe organizații de mediu pun bețe în roate acestor proiecte, contestând diverse autorizații, a precizat ministrul, care a adăugat că aceste organizații de mediu sunt filiale ale organizațiilor-mamă din alte țări.
„Sunt două-trei organizații de mediu care contestă diverse, acorduri de mediu, autorizații de construire. Sunt filiale ale unor oganizații străine în România. Și nu spun nimic secret, vedem date din rapoartele lor publice. Este o asociație care din donații din România a strâns anul trecut vreo 200 de lei și de la organizația mamă din alt stat european, nu spun care, a strâns 800.000 de euro. Bani buni. Își angajează cei mai buni avocați care ne toacă în instanțe și blochează aceste proiecte”, a declarat invitatul lui Mihai Tatulici.
Ministrul Energiei a spus că a făcut publice aceste lucruri, în contextul în care Mihai Tatulici a criticat o lipsă de strategie de comunicare publică din partea celui care are în răspundere finalizarea acestor 11 șantiere și care „trebuie să iasă public și să le spună oamenilor că toate dezvoltările economice au avut un preț”.
„Vreau să spun că nu știu câți alți miniștri au avut inițiativa de a spune acestor lucruri pe nume. Sunt două-trei organizații de mediu și asta fac. M-au felicitat unii români că spun adevărul. Deci nu există aderență a masajului acestor organizații în rândul românilor, nu au aderență. Ei au doar o agendă proprie”, a spus Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei a dat ca un exemplu cum acționează astfel de organizații de mediu să oprească proiecte strategice de talia lui Neptun Deep, primul proiect de gaze din zona de mare adâncime a României. „Proiectul Neptun Deep este unul dintre cele mai îndrăznețe, aș spune revoluționare, proiecte energetice în care România este implicată. Și, în ciuda dorinței insistente a unora de a ne ține pe loc, lucrurile merg și vor merge înainte”, declara anterior Sebastian Burduja despre acest proiect.
„Să vă dau un exemplu, culmea culmilor: avem proiectul Neptun Deep, care va însemna dublarea producției de gaz românesc, România a devenit recent primul producător de gaz din Uniunea Europeană, avem cam 9-10 miliarde de metri cubi pe an, cu Neptun Deep o să avem 18-20. Gaz pe care putem să-l valorificăm, fie facem energie electrică, fie că facem îngrășăminte, fie medicamente, deci produse cu valoare adăugată mare.
Ce credeți că a invocat o organizație de mediu? Deci a contestat avizul de la Ministerul Culturii pentru perimetrul Neptun Deep spunând că pe fundul Mării Negre, la 160 de kilometri în larg, la sute de metri adâncime, există vestigii antice. Nu ne-a blocat proiectul, ne judecăm până la o decizie a instanței. Nu glumesc, e comunicat public. Sunt aparent la 160 de kilometri pe fundul Mării Negre, unde nu e nimic, sunt vestigii antice, asta spune totul”, a spus Burduja. Întrebat ce despre ce organizație de mediu este vorba Sebastian Burduja a spus „cred că Greenpeace”.
Ministrul Energiei a precizat însă că proiectul Neptun Deep este în grafic și că nu crede că vreo instanță din România va da dreptate unei „asemenea aberații” invocate de organizație. „Platforma (care montează sondele de exploatare) a ajuns în portul Constanța, chiar săptămâna trecută, e impresionant”, a spus Burduja, referindu-se la platforma de foraj offshore Transocean Barents care va realiza forajul celor zece sonde din perimetrul de exploatare Neptun Deep.
Sebastian Burduaja a spus și costurile unui asemenea proiect, patru miliarde de euro, din care jumătate pune OMV Petrom jumătate pune Romgaz, dar că se estimează venituri de peste 20 de miliarde de euro la bugetul de stat.
„Au venit investitori, se face la Mintia cea mai mare centrală pe gaz din Uniunea Europeană, 1.700 de megawați, este un monstru, ea este în grafic și trebuie terminată undeva în 2026. Investitorii aceia au venit și au pus peste un miliard de euro pentru că au avut încredere că România va exploata acest gaz și va avea gaz ieftin pe care îl transformă în energie electrică pe care o vinde. E și asta o valoare adăugată a gazului, e mai bine să vinzi energie electrică decât gaz”, a mai spus Sebastian Burduja.