Cum a cheltuit guvernarea PNL-PSD banii din programele de dezvoltare locală. Verificarea decontărilor, pasată la oamenii din teritoriu

Marile proiecte de dezvoltare locală, PNDL-urile așa cum erau ele cunoscute în timpul regimului Dragnea, dar mai ales nou înființatul Anghel Saligny a fost unul dintre motivele pentru ruperea coaliției în 2021, și scoaterea USR-ului de la guvernare. Un raport al Curții de Conturi arată acum cum a cheltuit guvernarea PNL-PSD banii pentru dezvoltare locală, dar și lipsa mecanismelor de control pentru modul în care sunt cheltuite sumele alocate de Ministerul Dezvoltării.

Banii cheltuiți pe dezvoltare locală de guvernarea PNL-PSD

Anul 2023 a fost anul în care atât PNL cât și PSD-ul au fost în fruntea Guvernului după rocada de la Palatul Victoria între Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. În același an, Executivul, prin Ministerul Dezvoltării a cheltuit pentru programele sale de dezvoltare regionale aproape două miliarde de euro, mai exact 9,56 miliarde de lei.

Potrivit datelor dintr-un recent raport al Curții de Conturi, cea mai mare parte a acestei sume provine de la bugetul de stat, 8,45 miliarde lei, cele mai mari plăți fiind făcute prin programul derulat de Compania Națională de Investiții, cea care construiește stadioane și școli, și cele două programe de dezvoltare locală Anghel Saligny și vechiul PNDL. Sumele nerambursabile din PNNR folosite în acel an au fost de doar 245 milioane lei.

Documentul citat menționează că pentru majoritatea obiectivelor de investiții finanțate de către MDLPA „se înregistrează întârzieri semnificative, aspect ce evidențiază probleme privind eficacitatea unor programe de dezvoltare”. În plus, nu există indicatori la nivel de program și proiecte finanțate, astfel că „nu se pot cuantifica în mod obiectiv rezultatele și/sau performanța utilizării banilor publici alocați”. Altfel spus, putem ști doar câți bani reușim să cheltuim, dar nu și cât de eficient am reușit să facem acest lucru.

Digi24.ro

Într-o secție din Alba Iulia au fost inversate voturile lui Nicușor Dan și George Simion, anunță primarul

În ceea ce privește întârzierile din aceste programe, singurul aspect ce a putut fi verificat, raportul citat notează că, la aproximativ 11 ani de la instituirea PNDL I, respectiv 8 ani de la demararea PNDL II, se constată faptul că rata medie de finalizare/punere în funcțiune a obiectivelor finanțate prin PNDL este de 69,91% (82,93% pentru PNDL I și 62,79% pentru PNDL II). În ceea ce privește decontările din programul Anghel Saligny, la finalul anului 2023, decontările erau de sub 5%.

„Totodată, subliniem că există risc de întârziere și în ceea ce privește derularea PNI Anghel Saligny; acest program a fost demarat în anul 2021 și până la sfârșitul anului 2023 au fost efectuate decontări de numai 4,71% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2022-2028; totodată, rata de contractare (% din sume contractate raportat la sume alocate) era de doar 56,36%, iar în ceea ce privește rata decontărilor (% din sume decontate raportat la sume alocate) situația era mult mai alarmantă, aceasta fiind de numai 8,36% (decontări realizate în cadrul a 950 obiective din cele 4.852 finanțate)”, se arată în raportul Curții de Conturi, care menționează că aproape jumătate din cele 950 de obiective aveau un stadiu al lucrărilor de sub 10%.

Digisport.ro

Gigi Becali n-a mai putut privi imaginile redate la TV: "Nu mai dați astea! E cenzură"

Raportul curții menționează că în anul 2024 rata de contractare avea să crească spectaculos în acest program, până la 70% (o creștere de aproape 15%), iar rata decontărilor avea să ajungă la 18%, o creștere cu 10%. De subliniat că anul 2024 a fost anul în care au avut loc alegeri locale.

Banii din PNDL, la mâna autorităților locale

Auditorii Curții notează că la nivelul ministerului nu sunt definite și implementate mecanisme de control prin care să gestioneze efectiv aceste programe de investiții, asta deși ministerul este ordonatorul principal de credite. Ministerul transferă fonduri către autoritățile locale pe baza unei documentații minimale, acestor autorități revenindu-le și responsabilitatea utilizării acestor fonduri.

„MDLPA efectuează plăți în cadrul programelor de dezvoltare care sunt finanțate din bugetul de stat, prin bugetul ministerului (PNDL, Anghel Saligny), sub forma transferurilor de fonduri către UAT-urile beneficiare, pe baza unei documentații minimale (un document centralizator al facturilor emise de constructor); responsabilitatea utilizării fondurilor din programe (procedura de achiziție, decontarea lucrărilor, recepția obiectivului) revine UAT-urilor.

MDLPA realizează într-o foarte mică măsură verificări asupra corectitudinii solicitărilor de plată venite din partea UAT-urilor, iar controalele efectuate de direcțiile de specialitate și corpul de control pot fi apreciate ca fiind reduse raportat la numărul foarte mare de obiective de investiții finanțate de MDLPA”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Documentul menționează că Serviciul de monitorizare Anghel Saligny, înființat abia în august 2023, a realizat 13 controale pe întreg parcursul anului, 12 la lucrări privind drumurile publice și unul la un sistem de canalizare. Doar în urma acestor controale și a iregularităților identificate astfel au fost diminuate alocările de la buget cu suma de 6,3 milioane lei, suma cu care fuseseră umflate aceste contracte. Corpul de control al ministrului a făcut și el 15 controale, suma totală neconformă constată astfel fiind de 4,5 milioane lei.

PNDL-uri versus PNRR

Auditorii Curții de Conturi subliniază că există o serie de probleme în modul în care sunt reglementate aceste programe de investiții. Spre exemplu, după ce notează că la majoritatea programelor de investiții „s-au constat prelungiri semnificative ale termenelor de realizare și finalizare a investițiilor”, la nivelul ministerului – finanțatorul programelor – nu a fost analizată temeinicia prelungirii duratelor de execuție a investițiilor „aceste prerogative fiind considerate exclusiv de competența UAT-urilor”. În acest context apare riscul structural al suplimentării valorilor achitate din bugetul ministerului prin ajustarea valorii contractelor „ca urmare a acceptării de către UAT-uri a prelungirii contractelor în situații care ar fi putut surveni din culpa constructorului”.

Raportul Curții face o comparație între procedurile ce există în ceea ce privește fondurile din PNDL-uri, față de cele din PNRR.

În ceea ce privește PNDL-urile (inclusiv Anghel Saligny) țintele și indicatorii stabiliți au un caracter general și nu asigură posibilitatea evaluării rezultatelor programului, iar în ceea ce privește modul de atribuire, ministerul nu verifică aspecte privind îndeplinirea unor cerințe în procedurile de achiziție.

Lucrurile stau complet diferit când e vorba de PNRR. Aici țintele și jaloanele au termene certe, iar rezultatele sunt raportate periodic, plus că există cerințe minimale încă din procesul de atribuire. Marile diferențe apar însă în ceea ce privește decontarea și monitorizarea derulării investițiilor. Astfel, carențele identificate de auditorii curții în ceea ce privește programele din PNDL-uri sunt următoarele:

„Transferurile de fonduri către beneficiari se realizează în baza unei verificări și documentații minimale; Nu sunt stabilite responsabilități în sarcina finanțatorului (MDLPA) – beneficiarii poartă răspunderea atribuirii contractelor de lucrări, a derulării și utilizării sumelor alocate de la buget.

Doar indicatori de rezultat (fără ținte clare, fără calendar) – nu se monitorizează indicatorii stabiliți; Beneficiarii raportează în mod succint (uneori lacunar/superficial) progresul realizat în implementarea investiției; Verificări ale ISC – în realitate, nu există capacitatea de a efectua controale la toate obiectivele”, se arată în raportul Curții de Conturi, raport care menționează că în cazul investițiilor finanțate din PNRR există un proces de verificare dur, finanțatorul implementând controale care să confirme utilizarea eficientă, eficace și economicoasă a fondurilor sale, iar jaloanele sunt raportate periodic către MIPE.

Mai mult, spre deosebire de investițiile finanțate prin PNRR, în cazul celor din PNDL-uri nu există practic niciun sistem de monitorizare a investițiilor după finalizarea acestora. Adică o verificare că acestea rămân în funcțiune, că își dovedesc eficiența, etc.

„Structura de monitorizare verifică doar prin excepție dacă beneficiarii mențin în funcțiune și asigură exploatarea obiectivelor până la recepția finală; Nu se verifică îndeplinirea unor cerințe de sustenabilitate a investiției; Nu sunt realizate evaluări ex-post privind impactul investiției”, scrie în raportul de audit al Curții de Conturi privind procedura în cazul investițiilor finanțate din banii de la bugetul României.