Moartea prin putrefacție a peste 200 de bizoni, căprioare și cerbi în județul Cluj, la o fermă de animale crescute pentru vânătoare, atrage atenția asupra unei afaceri mai puțin cunoscute din România: vânătoarea animalelor rare considerate trofee. Alături de vânătoarea de urși, capre negre, mistreți și lupi, cerbul lopătar este specia cea mai valoroasă din punctul de vedere al vânătorilor. Vânarea unui cerb lopătar trece de 5.000 de euro și poate ajunge până la 10.000 de euro pentru exemplare speciale, așa cum reiese din anunțurile de pe site-urile de specialitate consultate de FANATIK.
Însă, pe lângă taxa care este plătită de vânătorul care împușcă animalul, organizatorii unor partide de vânătoare încasează bani din cazare, taxele de participare la pândă și însoțirea participanților pe fondul cinegetic. Astfel, la o partidă de vânătoare a unui cerb pot participa și 10 participanți, iar organizatorii pot încasa și 50.000 de euro de la aceștia, așa cum ne-au explicat vânătorii profesioniști care se ocupă de această activitate.
„De la început trebuie să precizez că vânătoarea cerbilor comuni sau a cerbilor lopătari, specie majestuoasă, este o activitate necesară, pentru că altfel aceste animale ar distruge ecosistemul pentru alte specii și pentru pădure. De obicei, vânătoarea la cerb lopătar începe în mai–iunie și se termină în noiembrie. Iarna se vânează mai greu. Vânătoarea se face în ocoale care au cote de vânătoare, iar taxele sunt decise de administratorii fondului de vânătoare”, ne explică Mihai Pop, unul dintre vânătorii profesioniști din Banat. Acesta ne-a precizat că preferă să nu ne ofere numele de familie real, dar că îl putem prezenta ca Mihai Pop.
Despre taxe, acesta ne-a explicat că un ocol de vânătoare percepe direct taxe de la participanți sau încheie un contract cu firme de specialitate care să aducă vânători, în special din străinătate. „Aceștia plătesc mai bine. Pentru vânătoarea unui cerb lopătar participă 4–5 persoane, fiecare plătind taxe de cel puțin 500 de euro, plus cazare, transport și multe alte facilități. O persoană ajunge să plătească minimum 2.000-3.000 de euro. Astfel, un cerb lopătar scoate măcar 15.000 de euro, dar se poate ajunge și la 10.000 de euro”, ne mai explică vânătorul.
De altfel, în fiecare an, administratorii fondurilor cinegetice estimează efectivele de animale și propun cote de recoltă, care pot reprezenta între 5% și chiar 25% din populația estimată. Argumentul oficial este menținerea echilibrului biologic al ecosistemelor. Un studiu științific publicat în 2025 de cercetători ai Facultății de Silvicultură din cadrul Universității din Brașov a arătat însă că, în anumite zone din România, populațiile de ungulate – inclusiv cerbi, căprioare și alte specii – pot depăși nivelul optim de 3,6 ori. „Ceea ce înseamnă un nivel al populației mult peste nivelul pe care ecosistemul îl poate susține fără impact negativ asupra regenerării pădurilor și resurselor vegetative”, se precizează în acest studiu.
Legea vânătorii – Legea nr. 407/2006 – stabilește că vânătoarea nu are un scop recreativ sau exclusiv sportiv, ci reprezintă „un element al managementului cinegetic”. Conceptul este detaliat prin termeni precum „efectiv optim” sau „cote de recoltă”, care indică rolul acestei activități în menținerea echilibrului populațiilor de animale și prevenirea pagubelor în agricultură, mediul forestier sau în zonele locuite. Conform Ordinului 1.540/2025 și anexelor sale, din vara anului trecut și până în luna mai a acestui an se pot vâna 8.233 de cerbi lopătari și cerbi comuni. Din acest total, numărul cerbilor lopătari care pot fi vânați este de 1.351 de exemplare.
În total, 29 de județe din România au cote de vânătoare pentru cerbul lopătar, însă distribuția acestora arată o concentrare puternică în vestul și sudul țării, unde populațiile acestei specii sunt mai numeroase. Cotele de vânătoare pentru cerbul lopătar sunt concentrate în câteva județe din România, iar distribuția lor arată diferențe semnificative între regiuni. Cele mai mari cote sunt stabilite în județul Arad, unde pot fi recoltați 678 de cerbi lopătari, urmat de Olt, cu 192 de exemplare, și Bihor, unde cota ajunge la 119 exemplare.
Un al doilea grup de județe cu cote importante este format din Harghita și Timiș, fiecare cu 75 de cerbi lopătari, precum și Giurgiu, unde sunt alocate 53 de exemplare. Tot în categoria județelor cu cote relativ ridicate intră și Argeș, cu 40 de exemplare, și Ilfov, cu 38, ceea ce arată o prezență semnificativă a speciei și în zonele din apropierea Capitalei. La nivel mediu se situează județe precum Botoșani, cu 28 de cerbi lopătari, Dolj, cu 18, și Mureș, cu 16 exemplare. În continuare apar Călărași, cu 14 exemplare, Satu Mare, cu 12, Mehedinți, cu 11, și Prahova, unde cota este de 10 exemplare.
În partea inferioară a clasamentului se află județele cu cote reduse, de sub 10 exemplare. Sălaj are 8 cerbi lopătari, Hunedoara – 7, iar Alba – 6 exemplare. În mai multe județe cota este de 4 exemplare, respectiv Bistrița-Năsăud, Dâmbovița, Gorj și Galați. Cele mai mici cote, de doar câte 1–3 exemplare, sunt stabilite în Tulcea (3 exemplare), Cluj, Covasna (câte 2 exemplare) și Caraș-Severin, Constanța, Maramureș și Suceava, fiecare cu câte un singur cerb lopătar permis la recoltă.
Cerbul comun și cerbul lopătar sunt considerate specii emblematice pentru fauna României. În practică însă, scopul declarat al vânătorii este adesea umbrit de activitatea economică generată în jurul acesteia. Unele organizații de vânătoare sau gestionari de fonduri cinegetice ajung să transforme cotele de recoltă în oferte comerciale, prin care viața animalelor este scoasă la vânzare.
„Cerbii trăiesc în libertate până la 18–20 de ani și pot atinge o greutate de aproximativ 300 de kilograme. Specia este adaptată în special zonelor montane, dar poate fi întâlnită și în regiuni deluroase. În ultimele decenii, cerbul a fost reintrodus și în anumite zone de câmpie”, ne explică reprezentanții Romsilva, regia aflată în subordinea Ministerului Mediului.
În ultimii ani, pe internet au apărut tot mai multe anunțuri și pachete comerciale pentru vânătoarea de cerb lopătar în România. FANATIK a realizat o analiză a ofertelor publicate în 2025 și 2026 arată că vânătoarea acestui animal este promovată explicit ca produs turistic pentru vânători din țară și din străinătate, cu tarife care pot ajunge la câteva mii de euro pentru un singur exemplar.
Un exemplu este oferta publicată pe platforma internațională de turism cinegetic Fallow deer hunting trips in Romania, unde un pachet de vânătoare pentru cerb lopătar în România este listat la 5.000 de dolari pentru patru zile de vânătoare, cu ghid, cazare și autorizații incluse. Oferta precizează că în acest preț este inclus trofeul pentru un exemplar, iar zilele suplimentare de vânătoare pot costa 300 de dolari pe zi. Pe site-ul agenției de vânătoare Fallow Deer Hunting Package Romania, cerbul lopătar este prezentat ca un trofeu popular pentru colecționari. Pachetul include cazare în pensiuni sau hoteluri din zona fondurilor cinegetice, transport local și ghidaj pentru vânători.
Un alt exemplu apare în lista de tarife publicată pe site-ul unei agenții de vânătoare (HuntingRomania.ro). Prețuri pentru vânătoare în România, unde un trofeu de cerb lopătar este evaluat între 550 și 750 de euro, în funcție de greutatea coarnelor. În unele cazuri, prețurile cresc semnificativ pentru trofee mari. Conform unei liste internaționale de tarife pentru 2026, publicată de operatori de vânătoare din vestul României, un cerb lopătar cu trofeu de peste 4,5 kg poate ajunge la 4.850 de dolari, în timp ce exemplarele mai mici sunt vândute între 900 și 1.550 de dolari, în funcție de dimensiunea trofeului. De asemenea, pe site-ul Perioade de vânătoare AJVPS Timiș este menționat un preț orientativ de 3.000 de euro pentru un cerb lopătar mascul cu trofeu, vânat în sezonul dintre 10 octombrie și 1 decembrie.