Cum a evoluat pandemia de coronavirus în România! De la cazul 1 la cifrele alarmante din prezent

FANATIK îți spune cum a evoluat pandemia de coronavirus în România și cât de repede s-a ajuns la cifrele alarmante din toamnă. Astfel, cu doar o zi înaintea apariției primului caz de coronavirus, țara noastră se afla pe un adevărat butoi cu pulbere. Premierul Ludovic Orban își depunea mandatul și clasa politică începea jocurile și negocierile. 

La doar câteva ore distanță, comuna Prigoria, județul Gorj a devenit punctul cel mai fierbinte de pe hartă. Un tânăr de numai 25 de ani era depistat pozitiv și România făcea cunoștință cu izoleta și tot ceea ce înseamnă o pandemie.

În doar câteva zile cazurile de coronavirus au început să apară în toată țara. Autoritățile s-au speriat și n-au mai ezitat o clipă atunci când a fost vorba de măsurile de precauție.

Cum a evoluat pandemia de COVID-19 în România!

Drept pentru care, la data de 9 martie, premierul de atunci Ludovic Orban a anunțat că toate școlile din România vor fi închise în perioada 11-22 martie, cu posibilitatea de prelungire a măsurii.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Reunit într-o sesiune extraordinară, Parlamentul a învestit guvernul Orban 2 cu 286 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă” și o abținere, la data de 14 martie. Chiar și parlamentarii PSD au susținut decizia. În aceeași zi, România a depășit pentru prima oară pragul de 100 de persoane infectate cu coronavirus și a intrat în scenariul al treilea din lupta împotriva coronavirusului.

Printre măsurile de atunci s-au numărat restricționarea adunărilor publice cu mai mult de 50 de persoane, spitalele de boli infecțioase n-au mai avut voie să trateze decât pacienți bolnavi de Covid-19, și în unitățile medicale au fost aduși doctori suplimentari. De asemenea, au fost instituite noi restricții în ceea ce privește circulația.

Momentul cheie a fost pe 14 martie, la ora 18.00, atunci când președintele Klaus Iohannis a transmis că România va intra în stare de urgență începând de luni, 16 martie.

Ce a însemnat starea de urgență în România

Concret, cât timp este stare de urgență, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Vorbim despre interzicerea manifestărilor, a adunărilor publice, dar și puteri sporite ministrului de Interne şi celui al Apărării.

Digisport.ro

Nu mai suporta și a vrut să plece gratis de la Real Madrid! Acum a devenit erou, iar soția sa a transmis doar ȘASE cuvinte

În plus, pe durata stării de urgenţă, ordonanţele militare şi ordinele emise au caracter obligatoriu, de lege. În tot acest timp, autorităţile militare şi publice au putut limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, sau să emită permise de liberă circulaţie.

Acestea putea să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi şi chiar „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.

Primele decese în România din cauza COVID-19

Pe 22 martie, România a raportat primele două decese de COVID-19, dar și 433 de persoane infectate. La nici 48 de ore distanță, Klaus Iohannis a anunțat introducerea carantinei totale în țară începând cu 25 martie. Practic ieșirea din casă era permisă doar pentru a merge la serviciu sau pentru cumpărături de alimente.

Ca urmare a faptului că din cele 2.109 cazuri confirmate cu coronavirus în România, 593 au fost în Suceava, autoritățile au decis ca municipiul și opt comune limitrofe să intre în carantină totală, toate căile de acces în localități urmând să fie securizate de Armată și Poliție.

Luna aprilie nu aduce vești bune și prin ordonanța militară nr. 7 se instituie carantina pentru localitatea Țăndărei din județul Ialomița. Mai mult de atât, România suspendă, pe perioada stării de urgență, exportul mai multor produse agroalimentare precum grâu, porumb, orez sau zahăr.

Cazurile încep să scadă în luna mai, se ridică starea de urgență, oamenii primesc liber la plimbări și industria HoReCa își freacă mâinile de fericire. Rezultatul este unul dezastruos pentru că la jumătatea lunii iulie, în plin sezon estival, România trece pentru prima oară pragul de 1000 de cazuri pe zi.

Explozie de cazuri, alegeri cu orice preț

Mii de cazuri apar în fiecare zi, dar autoritățile nu se arată prea impresionate. Pe 27 septembrie au loc alegerile locale, în ciuda avertismentelor transmise de medici.

Pe 14 noiembrie, 10 pacienți cu Covid-19 au murit, iar alți 4 au fost răniți, inclusiv doi medici, în urma unui incendiu provocat în secția ATI COVID-19 la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Se cer demisii, partidele se întrec în acuze, dar lumea se liniștește repede.

Culmea, în doar câteva zile, România bifa 10.108 cazuri într-o singură zi. Este un vârf negru atins, dar de aici încolo, în mod surprinzător, cazurile încep să scadă, deși măsurile de precauție n-au mai fost atât de dure. Pe 6 decembrie au loc și alegerile parlamentare. PSD a ieșit pe primul loc atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, dar nu a avut cu cine să facă majoritate. Pro România și ALDE n-au făcut pragul. La guvernare intră PNL, USR/Plus și UDMR.

După îndelungi negocieri, pe 23 decembrie, Florin Cîțu a fost învestit în funcția de prim-ministru al României. Acesta și-a prezentat echipa și a anunțat obiectivele pentru anul 2021.

Scandal pe raportarea cazurilor de coronavirus

Deși numărul cazurilor noi de coronavirus a crescut constant, nu la fel s-a întâmplat și în privința testelor. S-au creat astfel controverse privind raportarea bilanțului pandemiei. De altfel, specialiștii din domeniul medical au transmis că nu exista o imagine clară a situației epidemiologice din țara noastră.

Acest lucru indică fie o lipsă a îmbunătățirii capacității de testare, fie o lipsă a voinței politice pentru a oferi cu luciditate o perspectivă mai exactă despre gravitatea situației.

În același timp, reprezentanții INSP au spus că sunt mai multe cauze care pot explica scăderea numărului de teste efectuate în această perioadă. “Depinde de cât s-a lucrat și cât s-a recoltat.Nu depinde de INSP, ci de numărul cazurilor, de laborator, de capacitatea de testare. Deci numărul testelor depind de mulți factori.

Vorbim despre capacitatea efectivă de testare, dar și despre adresabilitatea către laboratoare, în funcție de ceea ce se întâmplă în general, de câți oameni sună și prezintă simptomatologie, de câți oameni apelează la prioretizarea de testare. Deci asta ține de mai mulți factori”, au precizat reprezentanții INSP.

Cum au crescut cazurile de coronavirus în România

Fără doar și poate, în România, cel mai greu a fost atinsă borna primilor o mie de infectați de COVID-19 pe zi. Culmea, chiar în acea perioadă s-au luat cele mai drastice măsuri. Când acestea au fost ridicate a urmat o adevărată explozie a situațiilor de infectare.

A fost nevoie de câteva luni bune ca să ajungem, totuși, la cifre alarmante. În tot acest timp, sistemul medical a fost testat serios și, nu o dată, managerii de spitale au transmis că sunt la limită din punct de vedere al forțelor și paturilor de Terapie Intensivă.

Mai mult de atât, medicii păreau depășiți și din punct de vedere al tratamentului. Primul pacient infectat cu coronavirus a fost externat din spital pe data de 2 martie fără să aibă nici cel mai mic simptom de boală. Acesta a oferit chiar declarația zilei, atunci când a transmis ziariștilor că „a fost tratat cu ciorbă”.

Au urmat concediile de vară și ridicarea restricțiilor. Grupul de Comunicare Strategică anunța în iulie 1030 de cazuri și era pentru prima oară când în 24 de ore peste o mie de oameni se îmbolnăveau. Erau trecute numai 145 de zile de la primul caz de coronavirus în România.

Toamna, anotimpul cazurilor de COVID-19

Pe 30 septembrie, la puțin timp după debutul anului școlar, România înregistra 2158 de cazuri de coronavirus. În doar 8 zile, Grupul de Comunicare Strategică anunța în premieră 3 mii de cazuri de COVID-19.

După care drumul până la patru mii a fost o nimica toată. În șase zile aceasta a fost străbătut.  La o săptămână și două zile, pe 23 octombrie, România a sărit și de 5 mii de situații de coronavirus pentru ca luna noiembrie să aducă nu mai puțin de 10269 de cazuri.

Între timp, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat 3.923 de cazuri noi de COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore. Totodată, au fost consemnate 81 de decese. În prezent, la ATI sunt 985 de pacienţi cu COVID-19.

”Până astăzi, 25 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 791.971 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 733.616 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 3.923 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, transmit autorităţile.