Cum a fost construită, de fapt, Crucea de pe Caraiman. Muncitorii au transportat cu greu materialele până în vârful muntelui

Crucea de pe Caraiman reprezintă unul dintre cele mai importante monumente din țară, însă cum a fost construită? A fost inaugurată în urmă cu aproximativ un secol.

Cum a fost construită Crucea de pe Caraiman

În mod oficial, monumentul istoric se numește Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial și se află în masivul Bucegi, pe cel de-al doilea vârf al muntelui Caraiman, pe teritoriul județului Prahova, la altitudinea de 2.291 de metri.

Monumentul are forma unei cruci latine și are o înălțime de 39,3 metri, cu tot cu soclul. Înălțimea pe care o are crucea este de 28 de metri, cu două brațe orizontale de câte 7 metri lungime fiecare, precum și o secțiune transversală pătrată, având laturile de 2 metri.

Crucea a fost realizată din profite de oțel, fiind montată pe un soclu din beton armat, placat cu piatră de calcar fasonată de 7,5 metri înălțime, având latura de 21,5 metri.

Digi24.ro

VIDEO. Replica lui Ciolacu după ce Ciucă a spus că PSD e urmașul PCR

Acesta mai este înconjurat de stâlpi din piatră spre Est, Nord și Sud. Stâlpii sunt legați prin lanțuri metalice groase. Pentru a realiza această construcție, cheltuielile au fost de 1.028.550 de lei.

Regia Domeniului Coroanei Bușteni a suportat a zecea parte din această sumă. În urma demersurilor făcute de Alexandru Dan Barton în 2013, monumentul a fost desemnat de către reprezentanții Guinness World Records drept cea mai mare cruce din lume amplasată pe un vârf de munte.

Crucea Eroilor a fost ridicată la inițiativa Regelui Ferdinand al României și al Mariei de Edinburgh. Arhitecții Georges Cristinel și Constantin Procopiu au semnat proiectul de ansamblu, iar Societatea Cultului Eroilor a realizat construcția propriu-zisă prin mobilizarea mai multor tineri, notează libertatea.ro.

Când a început construirea monumentului

Lucrările erau deja demarate în 1925, prin turnarea fundației. În anul următor, a început construirea propriu-zisă a monumentului, care a fost finalizată în august 1928.

Digisport.ro

Doroftei n-a avut de ales după ce a fost numit ”cerșetor”: ”Barbut nu știu, poker nu știu. Au fost zile în care nu mâncam”

Inaugurarea și sfințirea monumentului au avut loc la jumătatea lunii septembrie 1928, în prezența Reginei Maria, de Ziua Sfintei Cruci. Primăria Bușteni a preluat monumentul pe 8 februarie 1930.

Muncitorii au fost obligați să transporte materialele de construcție până în vârful muntelui Caraiman. A fost o misiunea foarte dificilă la vremea respectivă, deoarece nu exista tehnologia din ziua de astăzi.

S-au folosit traverse metalice pentru a construi monumentul, iar acestea erau asamblate într-un model de rețea. Traversele, lemnul, sculele componentele rămase și toate materialele de care era nevoie au fost transportate cu trenul până la gara in Bușteni.

De acolo, cu ajutorul carelor trase de caii și boii localnicilor, câteva grinzi metalice și unele materiale de construcție au fost transportate. S-a folosit traseul Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Podişul Bucegi – Vârful Caraiman pentru transportarea materialelor.

Părți ale crucii, precum și restul materialelor, au fost transportate cu ajutorul funicularului deținut de Moara de Hârtie din Bușteni. Acesta a mers de-a lungul Văii Jepilor și până în Cantonul Schiel, fiind duse apoi sus, pe vârful Caraiman.

Potecile erau înguste, iar materialele au fost transportate cu cai și cu măgari. Era un traseu foarte dificil, astfel că o căruță putea face maximum 2 – 3 transporturi într-o săptămână.

Unii căruțași locali le-au pus muncitorilor la dispoziție propriile atelaje. Pentru acestea, erau plătiți cu bani, cu fân sau alimente. După ce ajungeau în vârful muntelui, segmentele Crucii erau lipite între ele prin nituire, deoarece procesul de sudură era încă necunoscut în urmă cu aproape un secol.

Crucea Caraiman este luminată de sute de becuri

Inițial, Crucea a fost introdusă direct în stâncă, iar soclul a fost realizat după inaugurare, pentru o mai bună încastrare a structurii metalice. În interiorul soclului, se afla o încăpere unde, inițial era adăpostit un generator electric.

Acesta alimenta cele 120 de becuri de câte 500 W, astfel încât Crucea să fie vizibilă și noaptea. Crucea a fost aprinsă pentru prima dată ăe 14 septembrie 1928. În 1939, a fost conectată la rețeaua energetică națională, iar generatorul a fost scos din uz.

În prezent, monumentul este iluminat cu ajutorul a 300 de becuri, fiecare având 500 W. Crucea Caraiman se poate vedea de la zeci de kilometri depărtare și îi fascinează pe turiștii care vin pe Valea Prahovei.