Cum a fost expusă la radiații fosta soție a lui Călin Georgescu. A dat în judecată o companie a statului

Călin Georgescu, candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate de CCR, este însurat cu Cristela Georgescu, care i-a dăruit doi fii. El se află la a doua căsnicie, prima sa soție fiind Daniela Georgescu, cu care are un băiat, Cosmin, născut în 1989, care deține un club exclusivist de tenis lângă lacul Herăstrău.

Daniela Georgescu s-a angajat la CNADNR în 2009

În 1996, Călin și Daniela Georgescu s-au numărat printre fondatorii Asociației Delta Dunării, numele lor aflându-se pe o listă pe care figurau mai mulți masoni. Asociația Delta Dunării avea ca scop „promovarea libertății de gândire și creație, a unei educații moderne, a schimbului liber de opinii și informații pe baza respectării a principiilor umanitare și democratice, a tradițiilor și moștenirii poporului român”.

Despre prima soție a lui Călin Georgescu se știu puține lucruri. În 2009, Daniela Georgescu a fost angajată ca șef serviciu la CNADNR SA, ocazie cu care și-a depus declarația de avere. Ulterior, Daniela Georgescu nu a mai completat alte declarații, deși a rămas angajată a instituției. În 2016, CNADNR a fost împărțită în CNAIR și CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere S.A.), companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere.

CNAIR este subordonată Ministerului Transporturilor, iar birourile angajaților se află în sediul Palatului CFR. Numele Danielei Georgescu apare ca reclamant, alături de alți salariați ai CNAIR și de Sindicatul Drumarilor într-un dosar în care CNAIR SA figurează ca pârât, obiectul acestuia fiind “drepturi bănești”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. În dosarul înregistrat pe 11 iulie 2022 la Tribunalul Iași, reclamanții solicită plata unor daune, deoarece ar fi fost expuși unor radiații electromagnetice în birourile în care au lucrat ani de zile.

Digi24.ro

Motivul pentru care hoțul de la Spitalul Cantacuzino a furat trei picioare amputate. Ce le-a spus polițiștilor

În dosar se arată că avocatul reclamanților a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi cu expertiza tehnică în protecţia muncii, prin care expertul să realizeze măsurători de nocivitate, pentru a stabili dacă reclamanţii sunt expuşi în timpul activităţii la câmpuri electromagnetice peste limita de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi limita de expunere ELV pentru efecte senzoriale şi pentru efecte termice, cât şi să stabilească dacă expunerea reclamanților la câmpurile electromagnetice depăşeşte valorile limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii.

Expertiza trebuie să indice sursa radiațiilor periculoase

Consilierul juridic al CNADNR a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi expertiza tehnică. În ceea ce priveşte proba cu expertiza tehnică solicitată de sindicat a menționat că se opune, întrucât aceste măsurători trebuie făcute periodic de către angajator, la maximum 36 de luni. Primul buletin de măsurători care a fost făcut în acest sens datează din anul 2018, nu mai este valabil la acest moment, însă la momentul depunerii întâmpinării a precizat că urmează să se facă demersuri pentru realizarea unei noi expertize, care s-a făcut între timp, astfel că la acest moment există expertiza, pe care o va depune la dosar. Relevă că expertiza depusă are practic aceleaşi obiective solicitate de reclamanți.

Consilierul juridic al CNADNR a mai arătat că în înscrisurile depuse se află şi un raport de măsurători efectuat de sindicat, astfel că aceştia au efectuat deja aceste măsurători, dar compania nu a avut cunoștință de el, dar s-au efectuat nişte măsurători asupra unor aparaturi care nu sunt în cadrul companiei, nu există în cadrul Palatului CFR şi fix acele aparaturi denotă depăşiri. A menționat că nu ştie cum au fost măsurate, a încercat să afle şi a depus inclusiv corespondența cu sindicatul, dar aceştia nu au răspuns nici până în prezent.

Instanța a stabilit următoarele obiective ale raportului de expertiză: să se efectueze măsurătorile valorilor câmpului electromagnetic în conformitate cu normele legale în vigoare, procedurile pentru evaluarea expunerii lucrătorilor la câmpuri electromagnetice şi standardele de bază aplicabile; să se verifice şi să se stabilească dacă reclamanții sunt expuşi în timpul activității la câmpuri electromagnetice peste limita de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății şi limita de expunere ELV pentru efecte senzoriale şi pentru efecte termice; să se stabilească dacă expunerea reclamanților la câmpurile electromagnetice depăşeşte valorile limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătății, cu mențiunea de a indica sursa radiațiilor periculoase, precum şi gradul de afectare al fiecărui birou sau spaţiu de lucru în parte în care lucrează angajații reclamanți.

Digisport.ro

Divorțul care face înconjurul lumii! S-a aflat picătura care a umplut paharul, după 30 de ani de căsnicie

Se vor măsura radiațiile în șase birouri ale CNAIR

Instanţa, având în vedere acordul părţilor, a arătat că va emite adresă către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA prin care se va solicita să depună un punct de vedere cu obiectivele indicate pentru raportul de expertiză şi i se va pune în vedere că nu se solicită întocmirea unui raport de expertiză, ci un punct de vedere în temeiul art. 330 alin. 3 din Codul de procedură civilă, că nu este necesar să indice sursa radiaţiilor, chiar dacă aşa cum a arătat la punctul 1, teza a II-a în răspunsul dat iniţial a spus că procedura nu este acreditată, urmând a menţiona dacă sunt de acord să întocmească lucrarea şi care sunt costurile de achitat şi cum urmează a fi achitate, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Avocatul reclamanților a menționat că s-a întâlnit cu cei de la CNAIR şi împreună au întocmit acea listă cu posturile pe care le-au ocupat salariații de-a lungul timpului. Acesta a susținut că CNAIR a specificat că nu îşi poate permite să plătească pentru 60 de posturi o astfel de evaluare, care ar depăși 40.000 lei, sens în care solicită ca aceste măsurători să se facă pe fiecare etaj, acolo unde se află salariați, reclamanți în prezenta cauză, şi a identificat 6 astfel de camere unde să fie făcută expertizarea, urmând ca în cazul în care apar aceste depășiri ale câmpului electromagnetic să se dispună completarea raportului de expertiză. Astfel, acesta a solicitat să se facă măsurători doar pentru parter – camera dispecerat, etajul 5 – camera 36, etajul 6 – camera 54, etajul 7- camera 48, etajul 8 – camera 54, etajul 10 – camera 29B, etaj 11 – camera 2, cu mențiunea că se va vedea ulterior dacă se impune efectuarea măsurătorilor şi pentru celelalte camere.

Avocatul a arătat că aceste câmpuri electro-magnetice vin de la nişte antene care se află amplasate deasupra clădirii, iar în mod normal, verificările care se fac pe fiecare etaj ar trebui să spună ceva cu privire la tot etajul respectiv. El a menționat că în situaţia de faţă aceasta nu este o expertiză şi sunt în situaţia în care a efectuat demersuri din 2018, când s-a făcut prima expertiză, care a reliefat niste valori care depășeau limita legală, după care a promovat un dosar în care iarăşi a rezultat o depășire, după care în 2022 a revenit cu alte măsurători pentru că ceilalți colegi au vrut şi ei, astfel că au fost efectuate măsurători cu firma care a făcut şi Ministerul Transporturilor şi în baza cărora se acordă nişte sporuri pentru condiții grele şi periculoase, toate acestea fiind la dosar, astfel că nu ştie ce poate altceva să facă decât să solicite probele să fie administrate şi în această cauză pentru că altfel sunt doar nişte probe extrajudiciare. Următorul termen al dosarului a fost programat pentru 5 februarie 2025.