Cum a fost posibilă a doua excludere din magistratură pentru Cristi Danileț în epoca Iohannis-PSD. „Asistăm la o anesteziere a Justiției pentru o epocă de concordie politică”

Numirile controversate în instituții cheie ale sistemului judiciar, ignorarea deciziilor CJUE și a pozițiilor organismelor europene cu privire la reformele din justiție și intimidarea vocilor critice din sistem a devenit noua realitate a Justiției din România, una care amintește de epoca Dragnea-PSD.

A doua excludere din magistratură a lui Danileț

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), controlată de aceeași majoritate formată în jurul judecătoarei Lia Sovonea care în timpul guvernării PSD-Liviu Dragnea a sprijinit seria de anti-reforme din Justiție, criticate ani la rând de către Comisia Europeană, a decis miercuri suspendarea din magistratură, pentru a doua oară, a judecătorului Cristi Danileț. Dacă la prima sancțiune i se reproșa faptul că videoclipurile postare pe rețele de socializare au afectat imaginea magistraturii, acum i s-a imputat faptul că a activat în două ONG-uri care au făcut politică.

Cristi Danileț a susținut că este membru în două ONG-uri care au dat comunicate prin care criticau activitatea partidelor de guvernământ însă a subliniat că el nu a luat parte activ la aceste acțiuni, neparticipând la vot și nedistribuind aceste comunicate. Magistratul susține însă că motivul real al acestor sancțiuni extreme dictate împotriva sa stă în faptul că a fost unul dintre magistrații care au inițiat protestele din sistemul judiciar împotriva modificărilor legilor justiției din epoca Dragnea-PSD, ba chiar a condus o delegație a 30 de judecători la Bruxelles pentru a face cunoscută situația din România.

„Lucrurile astea nu pot fi uitate ușor. Atunci am arătat că Inspecția Judiciară este, practic, condusă de un om pus politic, am arătat că înființarea SIIJ-ului este o prostie juridică și iată că asta s-a și confirmat, pentru că a fost desființată o formă a ei, am arătat atunci că mărirea vechimii necesare pentru a ajunge procuror DNA nu este în regulă, că pensionarea judecătorilor la 20 de ani vechime, cum se intenționa, ne va arunca sistemul în aer și lucrurile astea nu au fost uitate.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Și în justiție, ca și în societatea românească sunt diverse facțiuni, diverse grupuri și eu am fost întotdeauna de partea reformiștilor și a celor care promovează valorile europene. De partea cealaltă sunt, ca să le spunem așa, conservatorii, tradiționalii, cei care sunt deranjați dacă le vorbești de corupția judiciară, de incompetență, de valori europene, de independență”, a declarat Cristi Danileț pentru publicația Investigatoria. Acesta a subliniat că există o serie de acțiuni disciplinare începute încă din anul 2018 împotriva magistraților incomozi din acea perioadă iar acum toate acestea au ajuns în momentul în care se finalizează cu sancțiunea excluderii.

Cristi Danileț face parte din Asociția VeDem Just și din Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană, un think-tank unde este membru fondator alături de profesorul Valentin Naumescu, președintele asociației, dar și de Ramona Strugariu, europarlamentar PLUS. Din această organizație mai fac parte și Anca Dragu, fosta președintă a Senatului, Adrian Baboi, fost secretar de stat în Ministerul Justiției în Guvernul Cioloș dar și Iulian Fota, numit recent secretar de stat în MAE.

Adrian Baboi a criticat decizia judecătorilor CSM susținând că etichetarea a două organzații non-guvernamentale este un act extrem de periculos. „Caracterul politic al unei organizații nu se stabilește arbitrar, in funcție de impresiile personale, ci în funcție de prevederile legii. Decizia CSM e periculoasă și prin gravele carențe de înțelegere a structurii și funcțiilor organizațiilor societății civile. Aceste organizații nu devin politice prin simplul fapt că monitorizează și, eventual, critică măsuri ale Guvernului sau, in general, manifestări ale clasei politice.

Funcțiile de monitorizare a guvernării și de participare la dezbateri asupra politicilor publice țin de esența organizațiilor neguvernamentale. Faptul că un organ jurisdicțional compus din magistrați ignoră asemenea chestiuni elementare este, in același timp, șocant și periculos pentru sănătatea societății românești”, a explicat acesta.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

La rândul lui Iulian Fota a susținut că prin această decizie „CSM gândește ca în Rusia, fiind un instrument anti-democratic și un pericol pentru România”.

Opoziția a criticat dur decizia Secției pentru judecători de miercuri, susținând că este vorba de un derapaj din partea CSM încurajat tacit de actualul ministru al justiției, Cătălin Predoiu. „De-a lungul timpului, CSM a fost încurajat, tacit sau printr-o atitudine de non-combat, și de ministrul Cătălin Predoiu, care a pactizat cu echipa antireformistă din CSM, a tăcut când magistrații care au protestat față de legile lui Dragnea și OUG 13 au fost pe rând luați în vizor de Inspecția Judiciară și care este mai mult preocupat de cum să-și păstreze funcția”, a susținut fostul ministru al justiției Stelian Ion, care l-a acuzat pe Predoiu de faptul că asistă impasibil la „vânătoarea de vrăjitoare împotriva magistraților curajoși” declanșată de către majoritatea din CSM.

„Cristi Danileț este atât de detestat de magistrații cu stăpân încât l-ar exclude de 100 de ori din magistratură, chiar dacă e complet absurd. De data asta l-au exclus că este membru al unui ONG care a criticat politica penală a partidelor la putere. Libertatea de exprimare a magistraților este protejata de toate tratatele internaționale semnate de România. Ceea ce nu a terminat Liviu Dragnea, termină Cătălin Predoiu care a fost pus in aceasta funcție să închidă ochii la preluarea controlului partidelor politice asupra magistraților și a Justiției”, a susținut și deputatul USR Silviu Dehelean.

Război de uzură asupra Justiției în epoca Iohannis-PSD

În anul 2019, aceeași majoritate constituită în jurul Liei Savonea judeca total diferit un alt caz similar. Atunci judecătoarea Dana Gîrbovan era nominalizată de premierul Viorica Dăncilă pentru funcția de ministru al justiției, nominalizare respinsă atunci de președintele Iohannis care critica faptul că CSM-ul acceptă nominalizarea unui judecător pentru o funcție politică. „Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător”, se arăta într-un comunicat al administrației prezidențiale de la acea vreme. Mai mult, aceeași majoritate din CSM avea să aprobe retragerea demisiei din magistratură a Danei Gîrbovan, care a ajuns între timp președinta Curții de Apel Cluj-Napoca, demisie pe care nici măcar nu o transmisese președintelui. De altfel, Lia Sovonea, într-un comunicat transmis la acea dată, chiar lăuda programul pe care Dana Gîrbovan îl anunțase pentru mandatul în fruntea Justiției.

Specialiștii în Drept sunt de părere că în această perioadă sub noua coaliție formată de PNL și PSD asistăm la multe din acțiunile din perioada Dragnea-PSD. Dacă Inspecția Judiciară atunci formula zeci de acțiuni disciplinare împotriva unor procurori incomozi, precum Laura Kovesi, sau a magistraților care criticau anti-reformele din justiție, cum e cazul procurorului Bogdan Pîrlog, astăzi asistăm la același tip de demers împotriva unui magistrat precum Cristi Danileț. Dacă atunci la conducerea Inspecției Judiciare era numit Lucian Netejoru, numire sancționată drept politică de către CJUE, astăzi la conducerea aceleiași instituții se pregătește numirea unui judecător apropiat al lui Netejoru.

Marea reformă din justiție cu care se poate lăuda actuala coaliție în această perioadă, desființarea Secției Speciale, a fost deja criticată de către Comisia de la Veneția pentru faptul că nu retrimite la DNA dosarele de corupție cu magistrați, în fapt unul din angajamentele asumate de România chiar și prin PNRR, iar CSM-ul își păstrează și acum influența asupra numirilor acestei SIIJ 2.

„Rezolvarea acestei probleme este mai degrabă o simulare de rezolvare. Prin desființarea Secției Speciale nu s-a rezolvat problema de fond, și anume ca dosarele acestea să ajungă înapoi la procurorii specializați de unde au plecat. De altfel, rolul pe care CSM-ul îl joacă în continuare în desemnarea procurorilor anume desemnați să instrumenteze cazurile cu magistrați rămâne covârșitor.

Spre deosebire de reglementarea anterioară când ajungeai la SIIJ după ce erai numit de CSM pentru că ai promovat un concurs, în acest moment numirea este absolut discreționară din partea CSM, de altfel am și văzut primele ședințele pe această temă, o parte dintre procurori au fost numiți, altă parte au rămas așa într-o stare incertă, fără a ni se oferi detalii cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii”, a explicat Laura Ștefan, expert anticorupție.

Experții în Drept sunt de părere că asistăm la mai degrabă la un război de uzură dus împotriva unei justiții independente, un război purtat la liniștea unei coaliții cu o majoritate covârșitoare și cu un public saturat de acest subiect.

„Este o cu totul altă strategie decât în perioada domnului Dragnea, este o strategie care mizează mai degrabă pe atacuri de flanc și nu atacuri frontale, și este o strategie care mizează și pe cooptarea acelor segmente din corpul magistraților pregătite să colaboreze cu puterea politică. Dar, în cele din urmă, efectul pentru societate românească este același. Este vorba despre anestezierea justiției și de scăderea potențialului unei justiții independente de a fi un pericol pentru cei care încalcă legea, încât se poate spune că trăim o epocă de concordie politică, iar această concordie politică are ca efect amuțirea justiției. Lucru posibil cu complicitatea unui segment din corpul magistraților.

Este evident o formă de saturație și de epuizare asupra unei teme care a ținut prim-planul agendei publice vreme de aproape un deceniu. Astfel că această ofensivă a puterii politice se suprapune, pe de o parte, peste apatia publicului, și, pe de altă parte, peste lipsa de determinare a magistraților însăși de a-și apăra statutul de care beneficiază”, a declarat pentru FANATIK Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Europa, singura salvare pentru Justiție

Zilele trecute, Comisia Europeană a emis un raport trimestrial cu privire la România și, deși accentul este pus în special pe partea economică și implementarea PNRR, apar și o serie de referiri critice la stadiul justiției din țara noastră. Astfel, CE atrage atenția că „sistemul de justiție se confruntă cu provocări în materie de eficiență și există preocupări cu privire la independența sa” și că România „prezintă slăbiciuni în ceea ce privește statul de drept și persistă percepția asupra corupției”.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că în săptămânile următoare Comisia Europeană va lansa și raportul de țară privind statul de drept iar o eventuală evaluare negativă, extrem de posibilă, ar putea atrage țara noastră în procedura de stopare a finanțării europene.

„Se vorbește în aceste zile în instituțiile europene de „blestemul aderării”, în sensul în care guvernele se străduiesc să facă reforme, să facă eforturi vizibile pe zona de anticorupție, fac toate aceste lucruri pentru a încheia capitolele de negociere la UE, și odată ce s-au văzut cu sacii în căruță o lasă imediat mai ușor și cred că acest lucru s-a văzut și la noi. Atunci când întreaga societate a fost unită în spatele unui scop comun și politicienii au simțit presiunea de a face ceea ce trebuie.

Iar în acest moment, ceea ce observăm este că lipsește voința politică de a îndreptat niște lucruri. Pare că totul e cumva suspendat, eventual cu niște re-branding, așa cum a fost cazul cu Secția Specială, dar în general nu face nimeni mișcări bruște și această situație convine de minune multora dintre cei care nu-și doresc neapărat o justiție independentă.

Asta până când ceva se va schimba. Iar acest ceva, din punctul meu de vedere, poate să fie legat fie de o procedură de infringement la adresa României în cazul în care nu respectăm deciziile CJUE, sau se poate întâmpla să vedem acel mecanism pentru statul de drept legat de banii europeni și de acolo să realizăm că se poate lăsa cu sancțiuni financiare. Până la urmă vedem decizii clare ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu sunt puse în aplicare, deci nu vorbim de niște evaluări subiective, ce zice societatea civilă, ce zic unii magistrați. Acolo avem o decizie care e foarte clară și care ne obligă la niște acțiuni, iar noi am amânat orice decizie pentru că nu au existat consecințe semnificative”, a declarat pentru FANATIK Elena Calistru, președinta organizației non-guvernamentale Funky Citizens