Nicolae Ciucă este personajul principal al ultimelor zile după ce președintele Klaus Iohannis l-a desemnat drept premier. La doar câteva ore distanță de la anunțul șefului de stat situația s-a schimbat serios. Mai exact, o declarație veche pe care Ciucă a făcut-o în urmă cu mai mulți avea avea să-i bântuie acum liniștea.
Și nu a fost singurul moment aparte din cariera de militar pe care Ciucă a îmbrățișat-o. În 2018, acesta și-a pierdut pentru o scurtă perioadă funcția de șef al Statului Major al Armatei.
Culmea, avea să fie salvat tot de Klaus Iohannis, dar și de președintele de atunci al liberalilor Ludovic Orban. Erau momentele în care cei doi politicieni se aflau în aceeași barcă. Între timp, apele PNL-ului s-au tulburat și Orban a ajuns în linia a doua a formațiunii după ce a părut abandonat pe drum de șeful statului.
La finalul anului 2018, cel care ocupa funcția de ministru al Apărării Naţionale, Gabriel Leş anunța că nu va prelungi mandatul lui Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.
“Nu voi prelungi acest mandat. Legea prevede un mandat de patru ani de zile cu posibilitatea prelungirii acestui mandat.
Din ceea ce m-am uitat în arhivele Ministerului Apărării Naţionale, a fost o singură situaţie în care s-a prelungit mandatul unui fost şef al Statului Major al Apărării, Statul Major General cum era pe atunci, şi-am dorit să menţin aceeaşi cutumă.
Ştiu ce a făcut pentru Armata României şi ce poate să facă. Mandatul se încheie în 31 decembrie”, spunea Gabriel Leş la Antena 3.
Mai mult decât atât, acesta preciza că documentele au fost transmise deja Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
“Documentele, din perspectiva MApN, sunt pregătite, sunt toate făcute, sunt trimise la CSAT. Eu cred că dl. Ciucă mai are multe de spus în Armata României şi eu cred că va rămâne alături de Armata României chiar dacă i se încheie acest mandat”, menționa șeful MApN.
Declarația nu avea să îi pice deloc bine celui mai important om din stat. Klaus Iohannis și Partidul Național Liberal condus încă de Ludovic Orban au luat foc atunci când au auzit discursul lui Leș.
La doar o săptămână de la declarația ministrului Apărării, preşedintele Klaus Iohannis convoca CSAT-ul și transmitea că a semnat un decret prin care îi prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării, pentru încă un an.
Şeful statului respingea categoric propunerile ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Leş, pentru preluarea conducerii Statului Major al Apărării
General locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO şi UE era omul pe care Gabriel Leș l-ar fi dorit în locul lui Nicolae Ciucă.
O zi mai târziu, în Monitorul Oficial era publicat și decretul prin care preşedintele Klaus Iohannis îi prelungea mandatul lui Nicolae Ciucă.
De altfel, șeful statului nu a ezitat o clipă și a avertizat că întârzierea publicării acestui decret are grave consecinţe şi atrage răspunderea juridică a tuturor persoanelor implicate.
De remarcat că, premierul de atunci, Viorica Dăncilă a susținut pe toate căile posibile că preşedintele nu are dreptul, potrivit legii, să prelungească mandatul şefului Statului Major al Apărării.
Mai mult decât atât, ministerul Apărării Naţionale a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicită revocarea decretului emis de preşedintele Klaus Iohannis privind prelungirea mandatului Şefului Statului Major al Apărării.
MapN considera că pentru prelungirea mandatului era nevoie să fie parcursă aceeaşi procedură ca în cazul numirii, mai exact, la propunerea ministrului apărării naţionale şi cu avizul premierului. Doar că, spune Gabriel Leș, în această situație, nu existau nici propunerea ministerului, nici avizul prim-ministrului.
În același timp, președintele PNL de atunci , Ludovic Orban, îi solicita ministrului apărării, Gabriel Leş, să înceteze orice demers de contestare în contencios administrativ a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării.
Orban îi transmitea ministrului apărării să îşi concentreze activitatea asupra unei agende compatibile cu interesele naţionale ale României şi nu opuse acestora.
Pentru că cele două părți nu au reușit să ajungă la un numitor comun totul s-a mutat în instanță. Curtea de Apel Bucureşti a dispus inițial suspendarea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.
Decizia a putut fi atacată cu recurs în 5 zile de la comunicare, fapt care s-a și petrecut. Generalul-locotenent Laurian Anastasof a preluat funcţia de locţiitor al şefului Statului Major al Apărării, în baza unui ordin emis de ministrul Apărării, Gabriel Leş.
A făcut-o doar pentru câteva zile. Curtea de Apel Bucureşti i-a dat în cele din urmă câştig de cauză preşedintelui Klaus Iohannis în procesul cu Ministerul Apărării. Decizia nu a fost definitivă, dar era executorie, astfel că generalul Nicolae Ciucă a revenit în funcţia de şef al Statului Major.
Ca punct final, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.