Crin Antonescu a fost desemnat de coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități drept candidatul comun pentru alegerile prezidențiale care ar urma să aibă loc pe 23 martie (primul tur) și pe 6 aprilie (cel de al doilea tur). Cu toate acestea, Antonescu a făcut un anunț surprinzător zilele trecute, acela că își suspendă candidatura la prezidențiale.
Antonescu a dezvăluit, într-un interviu acordat Digi 24, că nu își retrage candidatura, dar că este nemulțumit de faptul că „cei patru lideri politici care au făcut această propunere și au luat acest angajament, nu au fost suficient de împuterniciți, ca să spun așa, sau nu au avut toate creditările la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord”.
În ultimii ani, Crin Antonescu nu a mai fost implicat în viața politică și nici nu a avut un loc de muncă. Singurul lucru demn de remarcat este acela că a figurat într-un dosar cu miză imobiliară care s-a derulat la Judecătoria Sectorului 1 și Tribunalul București. Antonescu și mai mulți vecini ai săi din imobilul în care locuiesc în sectorul 1 au încercat să aibă calitatea de intervenienți într-un dosar al cărui obiect este “acțiune în constatare”, în care o persoană fizică a dat în judecată Primăria Sectorului 1 din cauza unei autorizații de construcție pe care instituția a emis-o în 2019.
În dosarul principal, Prefectul Municipiului București a dat în judecată Primăria Sectorului 1, Inspectoratul General în Construcții București-Ilfov, două persoane fizice și o firmă, din cauza acestei autorizații de construcție. Conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, pe 20 octombrie 2021, Crin Antonescu și șapte vecini ai săi au formulat, la Judecătoria Sectorului 1, cerere de intervenţie accesorie în sprijinirea pârâtului Sectorul 1 al Municipiului București/Municipiul București Sector 1 – Subunitatea Administrativ Teritorială prin Primar.
În motivarea cererii, titularii cererii de intervenţie au arătat că sunt vecini ai imobilului proprietatea reclamanţilor, fiind direct interesaţi ca pe imobilul teren din faţa blocului acestora să nu se construiască abuziv/nelegal. S-a susţinut că cererea de intervenţie accesorie a fost formulată, întrucât prin actul administrativ ce face obiectul cauzei sunt lezate drepturile intervenienţilor, aceştia având un interes propriu în formularea cererii. Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Instanța a arătat că oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta. Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi.
În raport de dispoziţiile legale anterior citate, s-a reţinut că intervenientul accesoriu trebuie să justifice întotdeauna un interes propriu în litigiul în care intervine, respectiv să urmărească obţinerea unui folos pentru sine, iar nu numai pentru partea a cărei poziţie o susţine. În cauză, deşi titularii cererii de intervenţie au susţinut că sunt vecini ai imobilului proprietatea reclamanţilor, fiind direct interesaţi ca pe imobilul teren din faţa blocului acestora să nu se construiască abuziv/nelegal, nu au dovedit această împrejurare, deşi sarcina probei le revenea acestora.
Totodată, în dosar s-a constatat că titularii cererii de intervenţie au invocat lipsa parţială a titlului reclamanţilor asupra terenului pentru care s-a emis autorizaţia de construire şi nelegalitatea emiterii autorizaţiei de construire. Or, niciuna dintre aceste apărări nu are legătură cu obiectul cauzei, astfel cum acesta a fost dedus judecăţii de către reclamanţi.
Astfel, prin cererea introductivă, reclamanţii urmăresc să se constate prescris dreptul de a aplica sancţiuni contravenţionale şi sancţiuni complementare pentru faptele constatate prin procesele – verbale de control întocmite de reprezentanţii pârâtei. Instanța a specificat că nu este supusă analizei instanţei în prezentul demers judiciar legalitatea autorizaţiei de construire invocate de către intervenienți.
Instanţa a reţinut în continuare că în speţă se urmăreşte constatarea prescripţiei răspunderii contravenţionale a reclamanţilor, iar faţă de caracterul personal al acestui tip de răspundere, titularii cererii de intervenţie nu justifică un interes propriu în soluţionarea cererii principale, soluţia în cauza de faţă neproducând efecte asupra legalităţii/nelegalităţii autorizaţiei de construire sau asupra drepturilor invocate de către intervenienţi, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.
Astfel, pe 2 februarie 2022, Judecătoria Sectorului 1 a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de Crin Antonescu și vecinii săi. În dosarul principal, Tribunalul București a dispus anularea autorizației de construire din 28.01.2019, emisă de Primarul Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, decizia fiind luată pe 9 noiembrie 2023. S-a formulat apel, dar acesta a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, pe 26 noiembrie 2024.