Programul de guvernare anunțat de Ilie Bolojan în vara anului trecut includea și o reformă a autorităților autonome de reglementare, precum ANRE, ANCOM și ASF, ce viza atât reducerea salariilor angajaților, cât și o reducere a numărului de angajați. Ambele măsuri ar fi trebuit să intre în aplicare de la începutul acestui an, însă angajații le-au contestat în instanță. Acum, una dintre aceste instituții a reușit chiar să-și facă primele data angajaților dispărute.
În luna septembrie a anului trecut, deputatul USR Cezar Mihail Dragoescu cerea, prin intermediul unei interpelări parlamentare, cifrele exacte privind primele acordate între anii 2020 și 2025 în cadrul ANRE, ANCOM și ASF. Vorbim de autoritățile administrative autonome, care nu sunt finanțate de la bugetul de stat ci din taxele pe care le percep operatorilor din domeniile pe care le reglementează, cu cele mai mari salarii din sistemul public.
ANRE și ANCOM aveau să răspundă în termenul legal, oferind cifre surprinzătoare cu privire la primele acordate în ultimii cinci ani. Răspunsul oficial al celor de la ASF avea să vină la o lună și jumătate distanță. Din documentul oficial, publicat pe site-ul Parlamentului, reiese că între 2020 și 2024 în ASF s-au plătit prime în valoare de peste 60 de milioane lei. Cel mai important, pe anul în curs 2025, ASF preciza că plătise zero lei prime pentru personalul de conducere și de execuție.
Banii însă n-au rămas necheltuiți în bugetul instituției. Cifrele din execuția bugetară indică că banii au ajuns în salariile de bază ale angajaților. Concret, în execuția bugetară a Autorității de Supraveghere Financiară, acolo unde apar toate sumele cheltuite pe parcursul unui an, a existat mereu un capitol bugetar numit „fond de premii”. În anul 2022 acesta a fost de 29,5milioane lei, în anul 2023 fondul de premii a ajuns la 22,4 milioane lei, iar în anul 2024 a ajuns la doar 8,7 milioane lei. În execuția pe 2025 acest fond de premii nu mai apare.
Pe de altă parte, bugetul salariilor de bază pare să fi crescut în 2025 pentru prima oară în ultimii trei ani. Dacă în 2024 salariile de bază în ASF erau doar 133,3 milioane lei, în anul următor acest buget a crescut la 145,8 milioane lei. Vorbim de o majorare cu 12,5 milioane sau aproape 10%.
Teoretic, acolo unde nu există un fond de premii explicit, bonusurile, stimulentele financiare și alte „premii” sunt trecute la capitolul bugetar „alte drepturi salariale în bani”. Asta e practic o zonă gri, între salariile de bază, sporurile reglementate permanent și primele sau stimulentele financiare ocazionale. Față de anul 2024, în anul trecut sumele cheltuite au scăzut cu peste 5 milioane lei, de la 6,47 milioane, la doar 1,31 milioane în 2025.
Practic, dacă de la capitolele bugetare unde apăreau primele și bonusurile au fost tăiată suma de 13,8 milioane lei, salariile de bază au fost majorate cu 12,5 milioane. Practic, în anul în care Guvernul trece la reforma și reducerea cheltuielilor în cadrul instituției, ASF reușește să crească salariile de bază în instituție.
Situația este similară la ANCOM, unde salariile de bază au crescut de la 179,5 milioane în 2024 la 182 în 2025. Față de anul 2024, a dispărut fondul de premii de 3,4 milioane lei. Doar la ANRE salariile de bază au scăzut de la 98,3 la 97 milioane lei.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/02/asf-bugete-scaled.jpg)
Dispariția primelor în cadrul ASF reprezintă o lovitură de imagine pentru instituția sub supravegherea căreia, cel puțin în ultimii cinci ani, au avut loc unele dintre cele mai răsunătoare falimente din industria asigurărilor. Estimările oficiale vizau pierderile după falimentul Euroins la circa 5 miliarde de lei.
Mai mult, ele par să fi venit într-un an de constrângeri bugetare, în care autoritățile statului încearcă să reducă cheltuielile bugetare. De altfel, premierul Ilie Bolojan a anunțat, la scurt timp după preluarea mandatului, pachetul II de reforme ce cuprindea mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor, inclusiv în ceea ce privește autoritățile de reglementare. Una dintre aceste măsuri viza chiar eliminarea bonusurilor și privilegiilor.
„Se vor elimina suprapunerile de atribuții. Reducem cu 30% salariul și indemnizația pentru tot personalul de conducere și limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile”, a declarat premierul Ilie Bolojan în plenul Parlamentului, atunci când și-a asumat răspunderea pe pachetul secund de măsuri privind reformele în administrație și în companiile de stat.
Pachetul II de măsuri conținea o serie de prevederi cheie privind salarizarea și bonusurile angajaților ASF. În primul rând conducerea instituția nu mai beneficia de bonusuri până în anul 2028, fiind eliminate celebrele prime de performanță (al 13-lea și al 14-lea salariu în instituție), iar salariile de bază scădeau cu 30% pentru tot personalul. Termenul din lege era finalul lunii octombrie.
„Până la data de 30 octombrie 2025, conducerile executive ale autorităților vor prezenta (…) o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025”, se arată în legea intrată în vigoare în această vară. În plus, acordarea de prime sau alte bonusuri era condiționată de trecerea ASF-ului la excedent bugetar.
Este ceea ce ASF-ul a și reușit să facă în doar un an de zile. De la un deficit de aproape 9 milioane de lei în 2024, anul trecut instituția de supraveghere financiară a reușit să ajungă la un excedent de 9,3 milioane lei. Acest lucru ar trebui să permită instituției să treacă din nou la acordarea de prime în acest an.
Potrivit celor de la Hotnews, în luna octombrie, șeful ASF, Alexandru Petrescu, anunțase că, în urma aplicării Legii 145/2025, la ASF vor fi reduse 80 de posturi, urmând a fi concediați 39 de salariați. La începutul anului, șeful ASF spunea că instituția va avea 464 de salariați, odată cu aplicarea reducerilor de personal.
Asta dacă instanțele de judecată nu blochează aceste modificări după ce sindicatele și salariații din ASF au atacat în instanță articolul de lege prin care salariile erau reduse cu 30%. Acțiunea în instanță a fost deschisă în 13 ianuarie, iar primul termen de judecată a fost marți, 3 februarie. Curtea de Apel a amânat o decizie până pe data de 10 februarie. (La ANCOM reformele au fost deja blocate în instanță).
În ceea ce privește salariile din instituție, în luna octombrie, ASF a comunicat celor de la Spotmedia că salariul mediu în cadrul autorității era de 13.500 lei. Din datele execuției bugetare, se poate deduce că în anul 2024 în cadrul ASF doar 28 de angajați aveau salarii nete de sub 8.000 lei. Asta pentru că în acel an instituția a avut cheltuieli de 44.500 lei cu voucherele de vacanță. A fost însă și anul când voucherele de vacanță s-au acordat doar angajaților din sectorul public cu venituri de maxim 8.000 lei. Asta înseamnă că doar 28 de angajați au avut salarii mai mici de 8.000 lei în urmă cu doi ani. În anul 2025 ASF nu a mai acordat vouchere de vacanță.
De asemenea, ASF preciza în luna octombrie că numărul angajaților în cadrul instituției era de 551.
În luna august însă, într-un comunicat de presă în care avertiza asupra riscurilor la care expusă ASF în situația măsurilor de reformă, ASF preciza că numărul total de posturi în cadrul instituției era de 493 și că în 2024, autoritatea a redus salariile personalului cu 20%.
„ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024”, anunța ASF.
Datele din execuția bugetară arată că în 2024 cheltuielile cu salariile de bază au scăzut de la 138 la 133 de milioane. Concret, asta înseamnă o scădere de 3,9%. În 2025, bugetul salariilor de bază a crescut însă cu 9,38%.