Cum a rămas cu pensia specială consilierul prezidențial al lui Ion Iliescu, decedat în ziua moțiunii de cenzură. A primit și dobândă legală penalizatoare

Iosif Boda a murit pe 5 mai, în ziua moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, la vârsta de 80 de ani, anunțul decesului fiind făcut în presa sălăjeană de către fiii acestuia. Boda, care s-a născut pe 9 martie 1946 la Jibou, județul Sălaj, a jucat un rol important în politica românească imediat după Revoluția din 1989. A fost membru CPUN, apoi a fost numit consilier al președintelui Ion Iliescu, după care a ocupat funcțiile de director al Direcției de informare, sinteze și documentare a Președinției României și de șef al Departamentului de politică internă a Președinției României.

Iosif Boda a avut cel puțin un mandat complet de parlamentar la momentul admiterii cererii de acordare a pensiei

Între 1994 și 1996, Iosif Boda a fost deputat, dar și ambasador al României în Elveția, iar în mandatul 1996-2000 a fost deputat de București al PDSR. În vara lui 1997, Iosif Boda a părăsit PDSR alături de Teodor Meleşcanu, Mircea Coşea şi Marian Enache și a participat la fondarea Alianţei pentru România, al cărei vicepreşedinte a fost. Ulterior, Iosif Boda a rămas în spațiul public în calitate de analist politic și jurnalist. Numele lui Iosif Boda, alături de al altor foști parlamentari, apare ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 10 august 2023 la Tribunalul București, în care au dat în judecată Secretarul general al Camerei deputaților și Secretarul general al Senatului, pentru că nu li s-au mai plătit pensiile speciale.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că reclamanții au exercitat funcții de demnitate publică în Parlamentul României/Senatul României, iar după încetarea mandatelor de deputați/senatori, au beneficiat de indemnizație pentru limită de vârstă temeiul acordării indemnizației fiind art. 49 din Legea nr. 96/2006 şi art. 8 din Normele metodologice privind acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006, aprobate prin Hotărârea nr. 2/21.03.2016. În cuprinsul acestor ordine, se menționează faptul că reclamanții au cel puțin un mandat complet la momentul admiterii cererii de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

Ulterior, prin ordinele emise de Secretarul General al Senatului/al Camerei Deputaților s-a dispus, începând cu data de 01.07.2023, încetarea plăţii indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care beneficiau reclamanții, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 192/2023 pentru abrogarea Cap XI din legea nr. 96/2006. Iosif Boda și foștii și colegi din Parlament au solicitat anularea ordinelor privind încetarea indemnizaţiei, cu consecinţa repunerii în plată a acesteia începând cu data de 01.07.2023 la zi. Instanța a arătat că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 678/28.11.2023, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. I din Legea nr. 192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deputaţilor/senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet anterior intrării sale în vigoare.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

S-a specificat că reclamanții au exercitat funcţia de demnitate publică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2023, au îndeplinit condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2023 şi se aflau în plată cu indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006 la data intrării în vigoare a Legii nr. 192/2023, reclamanții fiind beneficiarii unui bun potrivit art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie, coroborat cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Legea nr. 192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, li s-a nesocotit dreptul de proprietate privată, dispoziţiile paragrafului 50 din decizia din 28.11.2023 a Curţii Constituţionale fiind pe deplin aplicabile. Potrivit art. 147 alin. 4 din Constituţia României, „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

Digisport.ro

Se însoară la 71 de ani și are dress code "curcubeu" la nuntă! Gigi Becali a râs când a primit invitația

Motivul de nelegalitate invocat nu exista la momentul emiterii ordinelor contestate

S-a menționat că, în consecință, decizia Curţii Constituționale nr. 678/2023 este obligatorie în prezenta cauză, aflată pe rolul instanței la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial. În dosar se mai arată că ordinul contestat a fost emis în temeiul unei act normativ care s-a bucurat de prezumția de constituționalitate, lege care și-a produs pe deplin efectele până la data publicării deciziei de neconstituționalitate. Prin urmare, instanţa a constatat că motivul de nelegalitate invocat nu exista la momentul emiterii Ordinelor contestate. Astfel, instanţa a apreciat că nu se impune anularea ordinelor de încetare a plății indemnizației pentru limită de vârstă atacate în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un act care nu îşi mai poate produce efectele, acesta devenind caduc la momentul intrării în vigoare a deciziei Curţii Constituţionale, respectiv la 12.12.2023.

În ceea ce privește cererea de acordare a indemnizației, ceea ce echivalează cu o repunere în plată cu indemnizația pentru limita de vârstă și plata indemnizației de la data încetării ei, instanța a reținut că decizia din 2023 stabileşte expres la paragraful 57 că „repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor indemnizației pentru limită de vârstă, care o aveau în plată, se va realiza indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data încetării plății acestora, respectiv 1 iulie 2023, și, totodată, urmează, pe de o parte, să se reia plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr.192/2023 în privința tuturor beneficiarilor antereferiți, iar, pe de altă parte, să se acorde această indemnizație deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a legii și care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege după data de 1 iulie 2023.”

Astfel, instanţa a arătat că va obliga pârâții să repună pe reclamanți în plată cu indemnizaţia pentru limita de vârstă şi să se platească reclamanților această indemnizatie, începând cu data de 01.07.2023, decizie luată de Tribunalul București pe 1 martie 2024. În ceea ce priveşte capătul accesoriu de cerere având ca obiect dobânda legală penalizatoare și actualizarea sumelor datorate cu rata inflației, instanţa a reţinut că obligaţia de plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă în perioada 01.07.2023 la zi se supune regimului instituit de art. 1535 C.civ. privind daunele moratorii pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de plată a unei sume de bani. Pentru a fi pasibilă de executare, din modul de reglementare al art. 1535 C.civ. se desprinde concluzia necesităţii instituirii unei prezumţii de culpă prin ajungerea obligaţiei la scadenţă fără a fi executată.

Curtea de Apel a schimbat în parte decizia Tribunalului București

În dosar se mai arată că, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori extracontractual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit. S-a arătat că condiţiile de angajare a răspunderii civile pentru executarea cu întârziere a unei obligaţii prevăzute de lege sunt cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existenţa unei fapte ilicite, vinovăţia, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ţinându-se cont de particularităţile executării unei obligaţii de plată a unei sume de bani.

Instanţa a reţinut că, la momentul emiterii ordinului de încetare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă, pârâţii au avut în vedere dispoziţii legale prezumat constituţionale, astfel că nu se poate reţine vreo vinovăţie a acestora care să se coroboreze cu celelalte condiţii cerute de lege pentru ca instanţa să constate intervenirea răspunderii civile delictuale în acest caz. Prin urmare, nu se poate constata incidenţa dispoziţiilor art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza întâi şi art. 1535 alin. 1 Cod civil, astfel că se va respinge şi acest capăt de cerere, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

S-a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, instanță care, pe 18 decembrie 2025, a schimbat în parte decizia Tribunalului București, în sensul în care a obligat pârâţii Senatul României şi Camera Deputaţilor la plata către reclamanţi a sumelor reprezentând dobânda legală şi rata inflaţiei, aferente indemnizaţiilor acordate prin sentinţa apelată, calculate de la data emiterii ordinelor atacate şi până la data efectivă a plăţii, păstrând în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei.