CFR s-a transformat încet, dar sigur într-un mastodont incapabil să se alinieze noilor tendințe și pare că a pierdut definitiv lupta cu întârzierile. De vină sunt anii scurși fără nicio investiție, conducerile politizate și deloc atente la nevoile unui sistem rigid, dar și lipsa de viziune și identitate în momente cheie.
La puțin timp după Revoluție, compania a început să aibă probleme serioase. Mii de oameni au părăsit structura și în locul lor nu a mai venit nimeni. Acuzele au curs cu nemiluita, banii au lipsit, indiferent de culoarea politică a ministerului și prăpastia față de țările dezvoltate se adâncea vizibil.
Apariția peste noapte a unor antreprenori din domeniul auto care au pus stăpânire pe anumite rute, oferta scumpă, dispariția „navetiștilor” și multe alte „motive” au produs un ecart de nerecuperat pentru o companie care s-a obișnuit să supraviețuiască strict din subvenții.
De altfel, în ultima perioadă, atenție mare, CFR a primit o medie de cel puțin 225 de milioane de euro anual. Fără acești bani, instituția era în colaps și nu avea nicio șansă să-și continue activitatea. Și lucrul acesta se putea observa ușor și în felul în care arată calea ferată, trenurile sau în întârzierile pe care garniturile le adună cu nemiluita.
Un român stabilit în Belgia a dezvoltat chiar și o aplicație menită să arate cu exactitate întârzierile trenurilor în cele mai importante 30 de gări din țară. Pe mytrain.ro puteți observa tot ce s-a întâmplat cu trenurile începând cu 1 august 2017 și până în prezent.
Ultimele informații sunt pur și simplu înfiorătoare. Potrivit aplicației, trenurile din România au avut în cele 30 de gări care au fost luate în calcul, vă rugăm să vă așezați, nu mai puțin de 7.925.159 de minute întârziere. Ceea ce înseamnă un total de 5504 zile, adică peste 15 ani.
Halucinant este și că media zilnică a întârzierilor în gările monitorizate a fost de 4.321 minute, în condițiile în care, în total, cele mai multe întârzieri s-au înregistrat în București Nord. Vorbim despre 879.720 minute. Ziua cu cele mai mari întârzieri a fost 4 august 2017 atunci când s-a înregistrat un total de 23.677 minute de întârziere în gările monitorizate.
Mai trebuie spus că, de exemplu, potrivit statisticilor oficiale pe care le-a publicat CFR Călători, numai în 2018, trenurile ar fi întârziat 4.5 milioane de minute. Pandemia de coronavirus a lovit și ea puternic într-o companie și așa căzută, una care raporta în același an 2018 pierderi de 128% din cifra de afaceri.
„Ministerul Transporturilor se ocupă de transporturi, transport de mărfuri, dar şi de persoane. Când a căzut traficul de pasageri, au pierdut veniturile, dar dincolo de anul 2020 erau pierderi structurale de mulţi, mulţi ani”, avea să transmită Cătălin Drulă, fostul ministru al transporturilor despre realitatea din interiorul companiei.
O realitate îndepărtată de țările dezvoltate din Uniunea Europeană, țări care investesc serios și au făcut chiar o prioritate din transportul feroviar. Și o realitate aflată la ani lumină de ceea ce se întâmplă în Japonia, acolo unde un ministru al transporturilor și-a dat demisia după ce la finalul anului au existat câteva minute întârziere în întreaga rețea.