Cum a reușit Guvernul să ajute mafia defrișărilor prin plafonarea prețului la lemnul de foc. „Traficanții au primit cadou o piață întreagă”

Economiștii susțin că prin această decizie, Guvernul a reușit să mute întreaga piață și lanțul de producție în economia subterană, oferind practic o oportunitate celor care se ocupă cu defrișările ilegale.

De la plafonare la penurie

La începutul lunii octombrie, fără să fi existat o dezbatere publică pe acest subiect, premierul Ciucă anunța o ordonanță prin care era plafonat prețul lemnului de foc. „Este o decizie așteptată de peste 3 milioane de oameni. De fapt, sunt 3 milioane de gospodării care folosesc lemnul de foc. În acest sens, vom decide ca prețul la lemnul de foc să fie plafonat la 400 de lei pe metru cub”, spunea Nicolae Ciucă în ședința de guvern în care era luată această decizie.

Prețul de 400 de lei impus era unul considerabil sub prețul pieței, în condițiile în care în unele magazine de bricolaj acesta ajungea și până la 1.500 de lei (prețul variază în țară în funcție de costurile de transport). La fel, prețul pe tonă la brichete și peleți suferea ajustări importante, fiind stabilit la 1.500 de lei, respectiv 2.000 de lei, față de prețul de 4.000 de lei, care era practicat la acea dată.

Spre deosebire de plafonarea prețului la energie, acolo unde distribuitorii sunt compensați cu diferența față de prețul pieței, în cazul lemnului de foc măsura nu include nicio compensare pentru producători, autoritățile justificând această decizie prin ideea că prețurile de producție sunt fixe.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Prețul plafonat este preț final la consumator. Se referă la toți comercianții, toți agenții economici sau toate persoanele fizice care vând lemn de foc. Este prețul final. Se referă la toți cei care vând lemn de foc. Nu există în momentul de față o propunere de compensare. Este doar plafonarea prețului”, sublinia ministrului mediului, Tanczos Barna.

Decizia era criticată de economiști, aceștia atrăgând atenția că efectul imediat al acestei politici avea să fie dispariția lemnului de foc din comerț, dar criticau și faptul că măsura se aplică in-discriminant, adică de această plafonare beneficiază și persoanele înstărite, care nu au nevoie de acest ajutor. „Fixarea prețului unui produs în afara pieței are ca efect penuria, mai ales atunci când calculul pe care îl face guvernul și impune un astfel de preț este departe de ceea ce înseamnă costuri. În momentul de față va apărea o piață alternativă în care prețul va fi prețul corect sau va apărea această plată în plic a lemnului, adică scriem pe factură 400 de lei, dar tu-mi dai 500, existând o plată informală de 100 de lei, pentru că până la urmă omul care vrea să se încălzească”, declara atunci, pentru FANATIK, profesorul de economie Cristian Păun.

Economistul Bogdan Glăvan amintea de un celebru text al lui Ludwig von Mises în care economistul austriac arăta cât de problematică este această politică de plafonare a prețului unui produs și la ce probleme se ajunge atunci când autoritățile, chiar și cu cele mai bune intenții, recurg la o astfel de măsură.

„Mises ia un exemplu, cel al prețului ridicat la lapte. Laptele este un produs important și scumpirea lui îi supără pe consumatori. Ce face guvernul? Chipurile ca să îi ajute pe consumatori decide să impună în preț maxim (sau un preț-plafon la lapte). Și are impresia că a rezolvat problema, că toată lumea e fericită. Ghinion. Laptele dispare de pe piață. Furnizorii de lapte încep să se plângă că ei nu au cum să vândă laptele cu un preț așa de mic, deoarece costurile lor sunt mari și merg în pierdere.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Și atunci ce face guvernul? Se scarpină în cap și decretează: hai să fixăm un plafon de preț și la prețul furajelor, astfel încât furnizorul de lapte să poată opera în continuare. Dar, evident, lanțul slăbiciunilor nu se oprește aici, măsura va avea alte consecințe aparent neprevăzute, de exemplu producția de furaje va scădea, ceea ce va stimula guvernul să impună prețuri maxime și în alte domenii, până când se va ajunge la un haos total și la distrugerea economiei”, sublinia profesorul de economie într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Lemnul de foc dispare din comerț

Ordonanța elaborată de Ministerul Mediului a fost criticată de asociațiile din industria lemnului. Asociația Prolemn a transmis că efectele acestei ordonanțe vor fi exact cele opuse intenției Guvernului, și că lemnul de foc va dispărea de pe piață, cu consecințe grave atât pentru consumatori dar și pentru unele instituții ale statului, cum este cazul unor școli care nu vor mai putea achiziționa prin licitație lemn de foc. Cei de la asociația Prolemn au explicat că licitațiile pentru mc de lemn vândut de Romsilva încep de la 300-400 de lei, și deci este imposibil ca prețul final de vânzare să fie cel impus de Guvern. Și Asociația Forestierilor din România a contestat și ea modul în care s-a făcut această plafonare, sugerând că mult mai oportun ar fi fost introducerea unor vouchere prin care să fie suportată diferența de preț.

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), asociație din care fac parte și marile magazine de bricolaj, a susținut și ea că această ordonanță nu-și va atinge scopul declarat de protejare a populației. „Credem că plafonarea de preţ doar la vânzătorul final va crea blocaje pe piaţă şi va afecta desfăşurarea concurenţială a activităţii operatorilor din domeniu, penalizând exact acele companii care respectă regulile pieţei şi sunt responsabile faţă de consumator”, se arată într-un comunicat al asociației.

Efectul plafonării s-a făcut simțit imediat. Deși pe site-urile marilor magazine lemnul de foc încă mai figura la vânzare, în realitate magazinele nu au mai avut spre vânzare lemne, anunțând că negociază cu furnizorii. Așa cum arătau cei de la Hotnews într-un material, la anunțurile de pe net prețul era mult peste cel stabilit de Guvern, comercianții invocând costurile ridicate de producție și transport ce nu sunt acoperite de prețul impus. „Dacă vreți cu 400 de lei, veniți cu drujba la depozit și le tăiați singur. Și apoi le încărcați în mașina dumneavoastră și le duceți unde vreți”, este răspunsul unui comerciant la întrebarea reporterului de la Hotnews cu privire la aplicarea prețului plafonat.

De altfel, comercianții au dat direct vina pe ordonanța plafonării, explicând că în niciun magazin de bricolaj nu se mai găsește lemn de foc spre vânzare. „Păi, nu e logică treaba? O tâmpenie tâmpită. Mă obligi să scad, dar dacă e luat cu alt preț. Ce facem? Cine vinde pe pierdere? Serios. Nimeni”, este replica unui vânzător care îi explică reporterului Digi24 de ce nu mai există lemnul de foc spre vânzare.

O investigație a organizației de mediu WWF România în zona orașului Corabia arăta că niciun comerciant nu vindea lemnul la prețul impus de ordonanța plafonării, unii patroni de depozite de lemn suspendându-și practic activitatea. „Am lemn dar nu-l pot vinde, că nu am cum. L-am cumpărat cu 650 din zona Sibiului și mă obligă să-l vând cu 400. Așa că eu și alți prieteni am luat o pauză, așteptăm să vedem ce se mai întâmplă. Acum fiecare se descurcă cum poate”, declara patronul unui depozit. Potrivit sursei citate, soluțiile găsite au fost acelea de a factura la prețul oficial, dar a adăuga separat costurile de prestări servicii, diferența față de prețul real, atunci când se facturează, sau de a plăti diferența la plic.

Pădurile, victima colaterală a ordonanței de plafonare

La două săptămâni după intrarea în vigoare a ordonanței plafonării, WWF România anunța, după o monitorizare de 7 zile în județul Brașov, că transporturile ilegale de lemn au devenit o normalitate, peste 40% din totalul transporturilor monitorizate fiind ilegale.

„Din totalul transporturilor de lemn surprinse pe camere, 26% au fost transporturi de lemn de foc (camionete, atelaje) fără documente precum aviz/cod SUMAL. Mai departe, din transporturile care au fost înregistrate in SUMAL, alte 31% au fost identificate ca transporturi neconforme în care WWF România a constatat fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate – supraîncărcări flagrante, cu un volum nedeclarat ajungând pana la 10 mc per transport”, anunța WWF într-un comunicat de presă.

Radu Vlad, coordonator de proiecte în cadrul organizației de mediu, cerea autorităților să modifice în regim de urgență legea privind compensarea prețului la lemnul de foc, „pădurile noastre sunt condamnate să plătească factura unei crize energetice gestionate haotic”.

Economiștii sunt de părere că practic, prin această măsură impusă de către Guvern, întreaga piață a lemnului de foc s-a mutat în economia subterană, acolo unde cei care se ocupă cu defrișările ilegale au un avantaj competitiv, fiind practic un cadou pentru aceștia.

„Practic, cei care înainte tăiau ilegal trebuiau să reducă prețul, adică trebuiau cumv să țină cont de faptul că oamenii puteau să obțină pe piața liberă, să zicem așa, la un anumit preț. Și atunci nu puteau să ceară mult diferit de acel preț. Putea să fie cel mult un mic aranjament, dar întotdeauna prețul trebuia să fie mai mic decât cel oficial. Și știm cu toții cum trece duba anonimizată și mascată încărcată cu lemne în căutare de clienți prin zonele cu case. Nu e ceva deosebit.

Doar că acum în acest caz, dacă tu interzici practic piața liberă pentru că nu-ți convine prețul, rezultatul este că pe piață vor fi furnizori care sunt specializați în încălcarea legii. Mai mult de atât, dacă până acum toate drujbele și toate utilajele lucrau care lucrau pe filiera legală, acum au trebuit să se reorienteze în cealaltă direcție. Și în momentul în care oricum încalci o lege, în momentul în care oricum ai intrat pe filiera asta infracțională, ce te mai interesează că mai încalci încă una pe lângă toate celelalte.

Deci rezultatul este că acei traficanți au primit cadou o piață întreagă, și mai ales una în care ei au deja un avantaj, prin faptul că sunt specializați pe încălcarea legii. Au rețelele lor, au pădurarii lor cumpărați, au polițiștii cumpărați. Automat au avut toate cărțile în mână pentru că sunt în poziție de forță”, a declarat pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Acesta subliniază că oricum autoritățile nu doar că nu aveau capacitatea de a impune o astfel de măsură la nivelul întregii țări, ordonanța prevăzând amenzi mari pentru cei care nu respectă prețul pieței, dar e posibil să ducă la situații de dileme morale, unde respectarea legii ajunge să lovească în oamenii disperați după lemn de foc.

„Poate că toată situația asta reprezintă o sursă de venit ilegal și pentru unii polițiști, în timp ce alții poate pur și simplu își dau seama că bieții oameni nu au cu ce să se încălzească și își pun întrebarea dacă a aplica legea surdă este chiar acțiunea morală. Sau se uită în altă parte când își ia omul singur lemne din pădure, dar este o dilemă morală în fața căreia se situează polițistul sau pădurarul. Asta pentru că uneori anumite reguli sunt atât de absurde încât încălcarea lor ajunge să fie poate lucrul corect dintr-un anumit punct de vedere.

În final putem spune că este un exemplu de manual a unei legi care, chiar dacă este animată de cele mai bune intenții, poate să aibă niște efecte care se întorc împotriva celor pe care urmărea să-i protejeze, iar efectele negative ajung să anuleze și să contrabalanseze răul pe care încerca să-l evite. Și e foarte ciudat, pentru că tocmai cei care aplaudau o astfel de măsură, „ce bine că le plafonează prețul la bandiți”, sunt tocmai primele victime și printre cei care suferă cei mai mult”, a mai declarat Radu Nechita pentru FANATIK.

De altfel, la două săptămâni după intrarea în vigoare a acestei legi, chiar premierul Ciucă a recunoscut că măsura este complet greșită. „Se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vom lua măsuri de corectare. Avem puterea să recunoaştem acolo unde greşim şi să luăm măsuri în consecinţă”, declara Nicolae Ciucă la începutul lunii noiembrie. În ciuda celor declarate de premier, Guvernul nu a venit cu o hotărâre de modificare a acestei ordonanțe.

Trei săptămâni mai târziu, ministrul Tanczos Barna se declara „convins” că în cel mai scurt timp posibil coaliția va lua o decizie și va îmbunătății această ordonanță, și preciza că tranzacțiile în piața lemnului nu au scăzut. Ordonanța este însă valabilă până în luna martie a anului 2023, iar economiștii subliniază că anularea unor legi, fie ele și dovedite ca ineficiente, nu este întotdeauna tocmai ușoară pentru că ele creează un set de beneficiari.

„În literatura de specialitate există nenumărate exemple cu legi al căror scop a fost acest tip de control al prețurilor, și unde au fost necesari chiar și 30 de ani pentru a le anula, asta deși efectele perverse ale acestor măsuri au fost evidente. Toată politica agricolă a UE despre asta e vorba, intervenții în mecanismul de piață. O politică eronată, stupidă, e mult mai ușor de votat decât de anulat. O politică stupidă generează niște beneficii pentru cineva și ei acționează împotriva anulării acelei legi, iar politicianul nu este cel mai entuziast să-și recunoască erorile”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.