Partidul „România Românilor” a primit personalitate juridică pe 2 martie, după ce Tribunalul București a admis cererea de înregistrare și a dispus înscrierea acestuia în Registrul Partidelor Politice. Printre membrii fondatori se numără Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5, Dan Tudorache, fost primar al Sectorului 1, și Cristina Noapteș, văduva lui Alexandru Noapteș, fostul director al CFR Călători. Despre noul partid s-a spus că este patronat spiritual de Călin Georgescu, în contextul în care Marian Vanghelie a declarat că „România Românilor” îl va sprijini pe Georgescu să ajungă președinte al României.
Numele Cristinei Noapteș a devenit cunoscut în 2014, atunci când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv confiscarea sumei de 6,3 milioane de lei (1,4 milioane euro), reprezentând averea nejustificată a fostului director CFR Călători, Alexandru Noapteş. În dosar a mai apărut și numele Irinei Noapteș, fiica soților Noapteș. Potrivit ANI, veniturile totale obţinute de către Alexandru Noapteş şi de soţia sa, în perioada 2005 – 2007, au fost de 816.789 lei (aproximativ 232.385 euro), în timp ce averea deţinută de aceștia, în mare parte nejustificată, a fost de 10.642.768 lei (3.027.986 euro).
Cristina Noapteș și Irina Noapteș au formulat contestație la executare, chemând în instanță Ministerul Finanțelor Publice-ANAF-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și Adminstrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov, iar dosarul a fost înregistrat pe 9 februarie 2022 la Judecătoria Sectorului 1, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată.
În dosar se arată că Cristina și Irina Noapteș au solicitat constatarea prescripției de a cere executarea silită în dosarele de executare silită deschise în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă din 15.05.2013 pronunțată de Curtea de Apel București, iar, în subsidiar, anularea în parte a executării silite, astfel încât aceasta să se realizeze în mod divizibil pentru recuperarea debitelor care s-au imputat în concret fiecărui petent prin titlul executoriu.
În motivarea cererii, contestatoarele au învederat faptul că sentința reprezentând titlu executoriu a rămas definitivă în anul 2013, astfel că executarea silită este prescrisă. În subsidiar, Cristina și Irina Noapteș au arătat că obligația de plată a debitului de 6.364.413 lei este divizibilă, iar nu solidară. La data de 18.07.2022, Irina Noapteș a formulat completare la contestație, prin care a solicitat constatarea nulității executării silite împotriva sa, încetarea executării silite, întoarcerea executării și obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată.
S-a menționat că contestatoarea Irina Noapteș a invocat faptul că dispozitivul sentinței care constituie titlu executoriu nu este suficient de clar, fiind necesare lămuriri cu privire la aplicarea și întinderea acestuia în ceea ce privește întinderea obligației contestatoarei, deoarece instanța care a pronunțat titlul executoriu nu a avut în vedere situația contestatoarei, care era minoră la momentul pronunțării sentinței.
Instanța a arătat că prin sentința civilă din 15.05.2013, pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus confiscarea sumei de 6.364.413 lei constatată ca fiind dobândită nejustificat de către Alexandru și Cristina Noapteș. În baza acestei sentințe, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov a deschis dosar de executare, emițând inițial titlul executoriu și somația din data de 17.12.2014, comunicate în copie, prin urmare, termenul de prescripție a executării silite a fost întrerupt prin aceste acte de executare, conform art. 709 alin. 1 pct. 4 C. proc. Civ., ulterior fiind emise alte acte de executare.
Prin urmare, instanța a constatat că este neîntemeiat motivul de contestație privind anularea și încetarea executării silite ca urmare a intervenirii prescripției dreptului de a cere executarea silită. În ceea ce privește motivul de contestație referitor la faptul că titlul executoriu este necesar să fie lămurit în privința întinderii obligației de restituire a sumei confiscate de la Alexandru și Cristina Noapteș, instanța a apreciat că sentința civilă din 15.05.2013 pronunțată de Curtea de Apel București este clară în acest sens, suma fiind confiscată de la ambii soți, astfel că obligația de plată incumbă contestatoarei Cristina Noapteș, în nume propriu și în calitate de moștenitor legal al defunctului Alexandru Noapteș (soție supraviețuitoare) și contestatoarei Irina Noapteș, în calitate de moștenitor al defunctului (fiică).
Instanța a arătat că modalitatea de efectuare a actelor de executare în privința debitorilor nu are legătură cu întinderea dispozițiilor titlului executoriu, deci nu poate face obiectul unei cereri de lămurire, iar contestatoarele nu au criticat actele de executare în acest sens, pe calea prevăzută de art. 712 alin. 1 C. proc. civ. În ceea ce privește criticile contestatoarei Irina Noapteș, referitoare la faptul că era minoră la data pronunțării titlului executoriu și în mod nelegal executarea silită se desfășoară împotriva sa, instanța a reținut că acestea vizează executarea silită în ansamblul ei, executare inițiată încă în anul 2014, astfel că acest motiv de contestație trebuia invocat în raport de art. 715 alin. 1 pct. 3 C. proc. civ., contestatoarea neînțelegând să îl invoce, deși a formulat contestație la executare, soluționată prin sentința civilă din 24.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Pentru aceste considerente, instanța a menționat că va respinge contestația la executare, precizată și modificată, ca neîntemeiată, inclusiv în privința cererii de întoarcere a executării silite, nefiind incidente dispozițiile art. 723 și următoarele C. proc. Civ, decizie luată pe 17 noiembrie 2023, conform datelor consultate de FANATIK. Irina Noapteș a formulat apel, care a fost respins de Tribunalul București, ca perimat, pe 11 decembrie 2025. În 2010, Alexandru Noapteș, alături de alți doi directori din CFR , a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru o fraudă de 700.000 de euro.
Potrivit rechizitoriului, în perioada martie-octombrie 2005, inculpaţii s-au implicat în desfăşurarea unor operaţiuni succesive de vânzare-cumpărare, prin interpunerea unor firme, operaţiuni în urma cărora şase automotoare cu remorcă second-hand aduse din Germania au fost achiziţionate de Societatea Naţională de Transport Feroviar (SNTF) „CFR Călători” SA la un preţ supraevaluat, cu favorizarea societăţilor interpuse. În iulie 2014, inculpații au fost achitați de Curtea de Apel București. Alexandru Noapteș a decedat în ianuarie 2022, la 60 de ani.