Pe 27 decembrie 2024, Victor Roman, fost deputat PSD și actual președinte al PUSL Vrancea, a împușcat mortal un bărbat, Maricel Dobrițoiu, în timpul unei partide de vânătoare la Răcoasa. Pe 30 decembrie, Roman a fost inculpat oficial și pus sub control judiciar de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
El este cercetat pentru ucidere din culpă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uzul de armă fără drept şi braconaj. Potrivit comunicatului procurorilor, Roman era posesor legal de arme de foc şi de permis de vânătoare permanent, existând suspiciunea că nu avea emisă autorizaţie de vânătoare şi nici nu era însoţit de către un paznic de vânătoare, după cum s-ar fi impus dacă s-ar fi emis o autorizaţie de vânătoare individuală.
Numele lui Victor Roman apare ca pârât într-un dosar în care a fost dat în judecată de Consiliul Județean Vaslui, motivul fiind plata unor servicii de pază pentru un imobil pe care Roman l-a folosit drept cabinet parlamentar. Dosarul a fost înregistrat pe 17 martie 2020 la Judecătoria Focșani, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. CJ Vaslui a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care Victor Roman și Camera Deputaților să fie obligaţi în solidar la plata sumei de 10.016,45 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de pază pentru imobilul închiriat, pentru perioada ianuarie 2013-septembrie 2015.
CJ Vaslui a mai arătat că debitul total era la data de 30.09.2020 de 14.620,35 lei, reprezentând parte din contravaloarea serviciilor de pază pentru imobilul închiriat, pentru perioada ianuarie 2013-septembrie 2015, plus dobânda aferentă. Victor Roman a pierdut procesul la Judecătoria Focșani, hotărârea fiind dată pe 20 septembrie 2022, el fiind pus să plătească singur datoria, nu și Camera Deputaților. El a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Vrancea. Și aici, instanța a dat dreptate CJ Vaslui. Victor Roman a formulat apel, iar dosarul a fost mutat la Curtea de Apel Galați, fiind înregistrat pe 21 august 2023.
Instanţa de apel a mai reţinut că prima instanţă a realizat o diferenţiere a perioadelor, în funcţie de existenţa sau inexistenţa Biroului Deputat Victor Roman, constatând că în perioada februarie 2013-decembrie 2015 Biroul nu a achitat şi nici nu i-au fost imputate sume de bani reprezentând contravaloarea serviciilor de pază de care ar fi beneficiat, pe când ulterior, după încetarea calităţii de deputat, Biroul a fost înştiinţat de către CJ Vaslui cu privire la debitul cu care figurează în evidenţe, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreţinere a spaţiului închiriat, iar în data de 11.12.2018, Biroul a efectuat o plată parţială în cuantum de 5.000 lei, reprezentând contravaloare pază.
În motivare, Victor Roman a arătat că instanţa de fond şi instanţa de apel au pronunţat hotărâri cu aplicarea greşită a legii, raportat la dispoziţiile art. 2526 teza I C.civ., privind prescripţia dreptului material la acţiune. El a subliniat că demersul reclamantului CJ Vaslui a fost realizat cu nerespectarea termenului de prescripţie de 3 ani aplicabil drepturilor de creanţă. Victor Roman a arătat că, în raport de caracterul obligaţiilor de plată, respectiv cel propriu unor prestaţii cu executare succesivă, momentul de început al termenului de prescripţie al dreptului la acţiune îl reprezintă data de la care fiecare prestaţie a devenit exigibilă.
Victor Roman a concluzionat că, faţă de aceste argumente, la data promovării cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Focșani, dreptul material la acţiune era prescris. S-a mai învederat faptul că persoana „deputat Victor Roman” sau pârâtul „Birou Parlamentar deputat Victor Roman” nu mai există, aceste persoane neavând capacitate de folosinţă în cauză. S-a subliniat că Biroul de Parlamentar a funcţionat în perioada 2013 – 2015, iar în septembrie 2016 a încetat calitatea de deputat a numitului Victor Roman.
CJ Vaslui a arătat că răspunderea lui Victor Roman decurge din dispoziţiile art. 40 alin. 2 din Legea nr. 96/2006 potrivit cărora răspunderea pentru obligaţiile civile contractate de către un parlamentar pentru funcţionarea biroului îi revine parlamentarului şi nu încetează odată cu încetarea funcţionării biroului parlamentar. Potrivit CJ Vaslui, aceasta a fost raţiunea pentru care a formulat acţiunea în contradictoriu cu Victor Roman – persoană fizică, pentru Birou Parlamentar Deputat Victor Roman, indicând, în vederea citării, domiciliul persoanei fizice şi nu sediul biroului parlamentar.
CJ Vaslui a mai menţionat că, prin plăţile efectuate la data de 11.12.2018 şi la data de 16.01.2019, Victor Roman ar fi renunţat în mod tacit la termenul de prescripţie împlinit în beneficiul acestuia. În acest context, au fost invocate dispoziţiile art. 2507 C.civ. şi art. 2508 C.civ. şi s-a subliniat că, la data de 16.01.2019 (data efectuării ultimei plăţi) a început să curgă un nou termen de prescripţie de trei ani şi, astfel, acţiunea formulată la data de 17.03.2020 nu este prescrisă. CJ Vaslui a arătat şi că Victor Roman nu a depus întâmpinare cu prilejul judecăţii în primă instanţă şi nici nu a invocat prescripţia la primul termen de judecată în faţa acestei instanţe, iar apărarea ce viza prescripţia, făcută prin note de concluzii scrise depuse după ce prima instanţă a declarat închise dezbaterile şi a rămas în pronunţare este o apărare tardivă.
S-a mai învederat că sunt nereale susţinerile lui Victor Roman în sensul că personal nu ar fi efectuat nicio plată, întrucât, încetându-i calitatea de deputat în septembrie 2015, acesta nu putea efectua plăţi decât în nume propriu. S-a subliniat că răspunderea privind cheltuielile pentru funcţionarea biroului parlamentar nu încetează odată cu calitatea de deputat. Curtea a reţinut, astfel, că este neîntemeiat motivul de recurs ce vizează împrejurarea că pârâtul Victor Roman nu mai avea calitatea de deputat, nefiind identificată o încălcare, respectiv o greşită aplicare a normelor de drept material, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Curtea a reţinut că instanţa de apel a respectat dispoziţiile potrivit cărora hotărârea va cuprinde considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor. Pe 1 februarie 2024, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondat, recursul formulat de Victor Roman, astfel că acesta a pierdut definitv procesul cu CJ Vaslui.