În cazul în care Marea Neagră ar scădea de tot, peisajul rămas în urmă ar părea surprins din filmele SF, ce ar semănă cu o imensă carieră de piatră, cu pereți abrupți și o adâncime uimitoare.
Marea Neagră este complet diferită decât alte mări interioare, cum ar fi Marea Baltică sau Adriatică, prin forma sa geologică rar întâlnită, conform unei postări pe Facebook făcută de Atlas Geografic.
Adâncimea crește brusc de la 200 la peste 2.000 de metri în zona centrală, formând un bazin imens, cu versanți abrupți ce par a fi tăiați în trepte uriașe, ca într-un amfiteatru natural. Tocmai această imagine a dus la comparații cu minele de suprafață, cum este celebra mină Mir din Siberia.
Forma actuală a fost sculptată în milioane de ani, începând cu o prăbușire tectonică majoră, urmată de depunerea treptată a sedimentelor aduse de râurile care se varsă în mare, mai ales de Dunăre.
Rezultatul este o adâncitură marină spectaculoasă, unică pe continent. Totodată, de la adâncime de 150-200 de metri, Marea Neagră nu mai este un spațiu în care viața să poată exista.
De la această adâncime, apa este anoxică, adică oxigenul lipsește cu desăvârșire. Acest fenomen face ca viața marină să fie aproape imposibilă în adâncuri, însă oferă un mediu perfect pentru păstrarea epavelor vechi, rămase neatinse de secole.
Astfel, navele care s-au scufundat cu sute de ani în urmă s-au păstrat în mod remarcabil, protejate de descompunere biologică tocmai datorită acestui strat lipsit de oxigen și viață
Relieful spectaculos al Mării Negre, evidențiat de hărțile batimetrice 3D, stârnește în continuare curiozitatea cercetătorilor, exploratorilor și pasionaților de geografie, care descoperă în această mare mult mai mult decât o simplă destinație de vacanță – un spațiu plin de enigme geologice.