Cum ar arăta regiunile rezultate din reforma administrativă. Duelurile dintre orașele care riscă să-și piardă statutul de reședință de județ

În decembrie 2022, fostul premier Emil Boc, în calitatea sa de președinte al Asociației Municipiilor din România (AMR), cerea o reformă administrativă prin care să fie create regiuni mai mari din punct teritorial care să permite un ritm de dezvoltare mai susținut al țării. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, s-a declarat de acord cu această idee, în cursul weekendului trecut, dar a afirmat că proiectul va provoca „frământări în societate”, motiv pentru care devine fezabil abia în 2025.

Reorganizarea județelor, posibilă peste doi ani

Ideea reorganizării administrativ-teritoriale a țării este una mai veche, întrucât numărul foarte mare de județe limitează inițiativele de dezvoltare regională a țării. Au existat două tentative de a reduce numărul județelor, însă ambele au eșuat, unul dintre aceste motive fiind faptul că discuțiile au generat rivalități dure între marile orașe ale țării în competiția lor de a obține statutul de capitală de regiune.

Prima tentativă a avut loc în 2011, în timpul guvernării PDL, însă a eșuat din cauza opoziției UDMR. A doua a fost inițiată de către Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale în guvernarea USL, însă ruperea acestei alianțe a amânat din nou proiectul. Emil Boc, acum primar al Clujului și președinte al AMR, a redeschis discuția în mai 2021, și a reluat-o în decembrie 2022. „Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE. Numai așa se poate da coerență administrativă”, spunea Boc după o reuniune a AMR.

Din punct de vedere tehnic, acest lucru s-ar putea face fie prin modificarea Constituției, necesară întrucât regiunea nu este menționată în legea fundamentală ca unitate administrativ-teritorială, fie prin păstrarea județelor ca UAT, dar reducerea numărului lor prin comasare, ceea ce s-ar putea face prin lege. Boc indica anul 2025 ca dată a acestei reforme, după ce va trece anul electoral 2024, cu alegeri prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Teama de „convulsii” în teritoriu

Cseke Attila, într-un interviu pentru Prima News, a menționat tot 2025 ca posibilă dată a acestei reforme, subliniind că subiectul va produce controverse. „Acest subiect (…) aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva. Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, absoarbe altă comună. Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a spus ministrul.

Însă marile bătălii din teritoriu nu vor fi între comunele care ar putea fi comasate, ci între județe și marile orașe. Zeci de consilii județene ar fi desființate, iar orașele care acum sunt reședințe de județ riscă să devină orașe de rangul doi în viitoarele mega-județe. Până acum au fost două scenarii importante privind modul în care s-ar putea face comasarea. În primul dintre ele, s-ar fi creat regiuni care să respecte limitele actualelor regiuni de dezvoltare, care în moment de față nu au personalitate juridică, fiind doar asocieri ale consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regiunii din care fac parte.

Sunt opt regiuni de dezvoltare, iar o reducere atât de drastică a județelor ar face ca disputa privind reședința regiunilor să fie una feroce. Regiunile de dezvoltare actuală au și acum un sediu, însă în jumătate dintre ele, acest sediu nu a fost stabilit în orașele cele mai mari pentru a nu alimenta disputele:

1. Regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Suceava) are sediul la Piatra-Neamț, dar orașul cel mai mare este Iași;
2. Regiunea Sud-Est (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) are sediul la Brăila, dar orașul cel mai mare este Constanța;
3. Regiunea Sud (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman) are sediul la Călărași, dar cel mai mare oraș este Ploiești;
4. Regiunea Sud-Vest (județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) are sediul la Craiova, cel mai mare oraș al regiunii;
5. Regiunea Vest (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) are sediul la Timișoara, cel mai mare oraș al regiunii;
6. Regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) are sediul la Cluj, cel mai mare oraș al regiunii;
7. Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are sediul la Alba-Iulia, dar cel mai mare oraș este Brașov;
8. Regiunea București-Ilfov (județul Ilfov și orașul București), cu sediul la București.

Digisport.ro

Lovitură de teatru! De ce ar fi făcut luptătorul MMA gestul golănesc către fata din ring: ”N-am altă explicație”

Marile dueluri pentru capitalele regionale

Calchierea viitoarelor regiuni ca mari unități administrativ-teritoriale pe limitele pentru actualele regiuni de dezvoltare a fost susținută inițial de către președintele Traian Băsescu în 2011, iar în 2013 Ministerul Dezvoltării Regionale, conduse atunci de către Liviu Dragnea a dat publicității un studiu realizat de către Consiliul Consultativ pentru Regionalizare care propunea același lucru. Trebuie menționat că din acest organism înființat special de către Dragnea făcea parte și Vasile Dîncu, actualul președinte al Consiliului Național al PSD.

O comasare atât de radicală riscă să genereze multă frustrare la nivel local, iar rivalitățile dintre județe s-ar putea acutiza, fiecare încercând să obțină statutul de capitală regională. În cazul unor regiuni, unele orașe par să aibă statutul de reședință adjudecat din cauza mărimii lor, însă în alte regiuni lupta ar putea fi mai echilibrată. De asemenea, trebuie luat în calcul cine va fi la putere în anul 2025 fiind posibile surprize la desemnarea reședințelor de regiune, dacă primarii din unele orașe vor avea aceeași culoare politică precum guvernanții de la București, fapt ce va constitui un avantaj.

În regiunea Nord-Est, Iași pare să fie sigur de statut de reședință regională atât din perspectiva mărimii, cât și a tradiției orașului, deși județul Suceava are mai mulți locuitori decât județul Iași. Însă în regiunea Sud-Est, lucrurile de complică: Constanța este favorită, dar autoritățile locale din Brăila și Galați deja colaborează pentru crearea unui megalopolis din cele două orașe care să ridice pretenții, eventual cu susținerea celor din Vrancea. În regiunea Sud, Ploieștii ar fi orașul favorit, însă Pitești ar putea ridica pretenții, dat fiind că diferența de populație nu este foarte mare, 200.000 față de 150.000. Craiova nu ar avea rival pentru statutul de capitală a Olteniei, însă în regiunea Vest rivalitatea dintre Arad și Timișoara s-ar putea intensifica și mai mult. Cluj-Napoca este departe cel mai dinamic oraș al regiunii Nord-Vest, însă bătălia pentru capitala regiunii Centru se anunță una acerbă, între Brașov, Sibiu și Târgu-Mureș.

O delimitare făcută pe modelul instanțelor

Însă aceste dueluri între două, maxim trei orașe ar fi cazul fericit, dar improbabil, în care județele mai mici ar accepta fără rezistență să fie înghițite de vecinii mai mari. În 2011, guvernul Boc a renunțat la intenția inițială de crea doar 8 mega-județe și le-a mărit numărul la 13, la care se adăugau cele trei județe cu populație majoritară maghiară: Covasna, Harghita și Mureș, cu scopul, de neatins însă, ca aliații de la UDMR să-și dea acordul pentru reforma administrativă. Pentru a evita escaladarea tensiunilor în teritoriu, în 2013 Dragnea a evitat cu încăpățânare să dea indicii despre localitățile care ar fi urmat să devină capitale regionale.

Chiar și așa, scenariul cu numai opt regiuni sau județe pare să fi fost complet abandonat. În noul său proiect din 2022, Boc vorbea doar de comasarea județelor astfel încât să aibă cel puțin 800.000 de locuitori pentru a obține un grad acceptabil de eficiență administrativă și de utilizare a fondurilor europene, întrucât s-ar încadra în categoria NUTS 2 al unităților administrative de la nivel european.

Păstrarea unui număr mai mare de județe ar reduce intensitatea rivalităților locale, mai ales dacă ar fi comasate câte două, maxim trei județe din care unul conține un oraș care incontestabil ar fi reședința noului județ. Un model speculat în momentul de față ar fi delimitarea viitoarelor județe în funcție de ariile de jurisdicție ale curților de apel, prezentată în harta de mai jos.

UDMR, o problemă greu de rezolvat

Prin această delimitare, ar fi lezate mai puține sensibilități locale, iar viitoarele reședințe ar obține acest statut cu mai puțin contestări. Există însă o problemă ce nu este soluționată nici în scenariul cu opt regiuni, nici în cel al județelor calchiate după jurisdicția curților de apel: Ținutul Secuiesc. UDMR nu a acceptat niciun plan de regionalizare în care Covasna, Harghita și Mureș să nu alcătuiască o entitate distinctă. Primul plan topea județele secuilor într-o unitate mai mare, cu o majoritate clar românească, iar al doilea prevede separarea Covasnei de un județ Mureș-Harghita și alipirea ei la Brașov.

Pe de altă parte, niciunul dintre marile partide românești nu a riscat să propună instituirea de iure a unui Ținut Secuiesc, o unitate administrativ-teritorială care să reunească cele trei județe populate preponderent de unguri ardeleni, întrucât acesta ar produce costuri electorale prea mari. Astfel că PSD sau PNL, în funcție de cine va guverna în 2025, fie vor trebui să obțină suficiente voturi încât să nu mai aibă nevoie să guverneze alături de Uniune, fie vor trebui să se resemneze să înființeze un județ al secuilor de sine stătător, riscând să provoace furia electoratului naționalist.