Cum ar putea arăta un acord de pace negociat de Trump și Putin. Pretențiile președintelui rus

Donald Trump și Vladimir Putin discută despre o întâlnire față în față pentru a discuta despre un acord de pace cu Ucraina. Până la reuniunea dintre cei doi șefi de stat, săptămâna aceasta are loc o întâlnire între oficiali americani și ruși în Arabia Saudită.

Cum ar putea arăta un acord negociat de Trump și Putin

Ucraina are puține opțiuni pentru a inversa recentele câștiguri ale Rusiei pe câmpul de luptă. Acest lucru înseamnă că orice înțelegere va implica probabil concesii dureroase din partea Ucrainei, care ar putea fi văzute ca o recompensă a lui Trump pentru agresiunea lui Putin. Înseamnă, de asemenea, că Rusia va încheia aproape sigur un târg dur, potrivit unei analize a publicației The New York Times.

Dar Putin ar putea avea propriile motive pentru a încheia o înțelegere. Economia Rusiei riscă o inflație galopantă pe fondul cheltuielilor enorme pentru război, în timp ce armata suferă aproximativ 1.000 sau mai multe pierderi pe zi. Iar o înțelegere în privința Ucrainei ar putea deschide calea pentru reducerea sancțiunilor occidentale.

Mulți se îndoiesc că Putin va negocia cu bună credință, în timp ce Europa și Ucraina se tem că Trump va fi tentat să încheie o înțelegere cu Kremlinul peste capul lor.

Digi24.ro

Emisarul special american în Rusia, poveste halucinantă despre ce a făcut Putin după tentativa de asasinare a lui Trump

Cu toate acestea, Rusia și Ucraina au făcut progrese în vederea încheierii unui acord atunci când au negociat direct ultima dată, în primăvara anului 2022. Iar unii experți cred că este posibil un acord care l-ar satisface pe Putin, păstrând în același timp o anumită formă de suveranitate și securitate pentru Ucraina.

Cine stă la masa negocierilor

Administrația Biden a încercat să izoleze Rusia din punct de vedere diplomatic și a afirmat că orice negocieri privind soarta Ucrainei trebuiau să implice ucrainenii.

Digisport.ro

Macron, luat peste picior la Bruxelles! VIDEO Președintele Franței a răspuns imediat: ”Poți să pleci”, apoi a primit replica

Trump s-a abătut de la această abordare la 12 februarie, când a discutat despre Ucraina în cadrul unei convorbiri telefonice prelungite cu Putin și apoi a declarat că îl va „informa” pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu privire la conversație.

Acum, Ucraina este cea care pare izolată. Zelenski a declarat că nu a fost invitat la discuțiile din această săptămână dintre principalii consilieri ai lui Trump și omologii lor ruși din Arabia Saudită.

Țările europene ar putea fi, de asemenea, excluse, chiar dacă ajutorul total acordat de Europa Ucrainei de la începutul războiului, aproximativ 140 de miliarde de dolari, este mai mare decât cel oferit de Statele Unite.

Trump a declarat că „probabil” se va întâlni în curând cu Putin în Arabia Saudită. Qatar, Emiratele Arabe Unite și Turcia au mediat deja între Ucraina și Rusia pe teme precum schimbul de prizonieri și navigația în Marea Neagră.

Pretenții teritoriale

Ucraina a declarat că nu va recunoaște niciodată nicio modificare a frontierelor sale. Rusia revendică nu numai cele aproximativ 20% din țară pe care le controlează deja, ci și o fâșie de teritoriu deținut de ucraineni în patru regiuni pe care nu le controlează pe deplin.

Un posibil compromis ar fi înghețarea luptelor. Rusia păstrează controlul asupra teritoriului pe care l-a capturat deja, dar încetează să mai lupte pentru mai mult. Ucraina și Occidentul nu recunosc oficial anexarea respectivului teritoriu de către Rusia, chiar dacă Moscova își menține pretențiile teritoriale mai largi.

Un acord ar putea stipula că disputele teritoriale vor fi soluționate pe cale pașnică la un moment dat în viitor, de exemplu, peste 10 sau 15 ani, așa cum au propus negociatorii ucraineni pentru statutul Crimeei în cadrul negocierilor de pace din 2022.

Între timp a mai apărut o problemă: Kursk. Ucraina deține încă aproximativ 518 kilometri pătrați de teritoriu în regiunea Kursk din Rusia. Rusia a respins ideea că Ucraina ar putea folosi acest teritoriu ca monedă de schimb în orice discuții viitoare.

Dar dacă discuțiile încep înainte ca Rusia să reușească să expulzeze trupele ucrainene de acolo, Ucraina ar putea totuși să găsească o modalitate de a negocia retragerea din Kursk în schimbul unor concesii din partea Rusiei.

NATO și UE

În timp ce Ucraina dorește să recupereze teritoriul capturat de Rusia, Kievul a precizat, de asemenea, că securitatea sa viitoare este cel puțin la fel de importantă, ceea ce înseamnă protecția împotriva unei noi agresiuni rusești.

Ucraina descrie aderarea la NATO ca fiind cheia acestei protecții. Rusia descrie posibilitatea aderării Ucrainei la alianță drept o amenințare existențială la adresa propriei sale securități. Administrația Trump a arătat deja clar că se așteaptă ca Rusia să obțină ceea ce dorește în acest caz.

Lăsarea unei căi deschise pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar nu și la NATO, ar putea fi prezentată ca un compromis. Înainte de eșecul negocierilor de pace din 2022, negociatorii ruși au fost de acord ca proiectul de tratat să conțină o formulare care să precizeze că acordul ar fi „compatibil cu posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană”.

Garanții de securitate

În absența aderării la NATO, Zelenski a propus desfășurarea a 200.000 de militari străini în Ucraina pentru a proteja orice încetare a focului. Analiștii spun că Occidentul nu poate produce o forță atât de mare. Keir Starmer, prim-ministrul britanic, a declarat duminică că țara sa ar fi pregătită să trimită un număr nespecificat de militari în cadrul unei trupe de menținere a păcii.

Dar Rusia dorește propriile sale „garanții de securitate” pentru a se asigura că Ucraina nu va încerca să își reconstruiască capacitatea militară și să recucerească teritoriile ocupate de Rusia. Vrea să limiteze dimensiunea armatei ucrainene și să interzică accesul militarilor străini în această țară.

Acesta este văzut ca fiind cel mai dificil aspect al oricărei negocieri. O echipă de experți condusă de Marc Weller, profesor de drept internațional la Cambridge, specializat în negocieri de pace, a redactat un potențial acord care prevede un compromis: desfășurarea unei mici forțe internaționale de 7.500 de persoane, formată din țări acceptabile atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, pentru a menține pacea pe linia frontului.

Propunerea Weller prevede sancțiuni imediate împotriva ambelor părți în cazul reluării ostilităților. Aceasta ar permite Ucrainei să desfășoare exerciții comune limitate cu alte țări și să coopereze cu acestea în ceea ce privește producția de arme și instruirea militară.

Nu ar exista nicio desfășurare permanentă de trupe străine, dar Ucraina ar putea găzdui un număr mic de personal tehnic. Iar Ucraina ar fi de acord cu interzicerea rachetelor cu o rază de acțiune mai mare de 250 de kilometri.

Mecanismul de încetare a focului

Durabilitatea oricărei păci ar putea depinde de elementele de bază ale unui acord de încetare a focului. Thomas Greminger, un fost diplomat elvețian care a fost implicat în monitorizarea încetării focului în estul Ucrainei după 2015, semnalează trei aspecte-cheie.

Prima este convenirea asupra „liniei de contact” care separă teritoriul controlat de Rusia de cel controlat de Ucraina. Apoi, ar trebui să existe o „zonă de dezangajare”, sau tampon, între forțele adverse, pentru a preveni ca focurile de armă sau neînțelegerile să degenereze în luptă. În al treilea rând, a spus el, va trebui să existe o modalitate de a trage la răspundere ambele părți pentru încălcarea încetării focului.

Limbajul din acorduri „ar putea fi foarte tehnic” în chestiuni precum zona de dezangajare și aplicarea încetării focului, a mai explicat Greminger, în prezent director al think tank-ului Geneva Center for Security Policy. Dar, a spus el, limbajul respectiv ar putea fi „destul de decisiv în ceea ce privește menținerea încetării focului”.

NATO în Europa de Est

Putin susține că războiul său nu este doar despre Ucraina, ci și despre forțarea Occidentului să accepte o nouă arhitectură de securitate în Europa.

Cu câteva săptămâni înainte de invazie, el a prezentat un ultimatum prin care cerea ca NATO să oprească extinderea spre est și să se retragă din cea mai mare parte a Europei. Iar în convorbirea sa din 12 februarie cu Trump, Putin a avertizat cu privire la „necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului”, a informat Kremlinul.

Acest lucru, susține sursa citată, înseamnă că este probabil ca Rusia să formuleze cereri care depășesc cu mult soarta Ucrainei în sine.

Aliații Americii vor susține probabil că o retragere a NATO în Europa va crește riscul unei invazii rusești pentru țări precum Polonia și țările baltice. Dar Trump ar putea fi dispus să accepte o astfel de înțelegere, dat fiind scepticismul său cu privire la trimiterea de trupe americane în străinătate.

Toate acestea vor duce la o negociere incredibil de complicată. Greminger, care a lucrat cu experți apropiați guvernelor implicate în război pentru a stabili cum ar putea decurge discuțiile, vede cel puțin trei căi de negociere: SUA-Rusia, Rusia-Ucraina și Rusia-Europa. „Aveți cel puțin aceste trei niveluri. Nu există scurtături”, a mai declarat el.

Trump și Putin

Putin are, de asemenea, cereri care merg dincolo de teritoriu și securitate. În cadrul negocierilor de pace din 2022, negociatorii ruși au încercat să îndepărteze identitatea ucraineană, cerând ca țara să facă din rusă o limbă oficială și să interzică numirea locurilor după luptătorii pentru independența Ucrainei. Este probabil ca aceste probleme să reapară.

De asemenea, Putin ar putea încerca să profite de un acord privind Ucraina pentru a obține alte beneficii de la Trump, cum ar fi reducerea sancțiunilor.

Dar dorința sa aparentă de a încheia o mare afacere cu Washingtonul, cred unii analiști, este cea care ar putea reprezenta cel mai mare stimulent pentru a ajunge la o înțelegere.

„Putin ar dori să aibă o relație productivă, pe termen lung, cu această administrație”, a declarat Rose Gottemoeller, un fost subsecretar de stat american cu experiență în negocierea cu rușii. „El trebuie să fie dispus să facă concesii.”