Cum ar putea fi împiedicați marii corupți să fugă de executarea pedepsei. Propuneri de modificare a legislației penale

În ultimii ani, mai multe persoane cu notorietate care au fost condamnate penal au încercat și deseori au reușit să se sustragă executării pedepsei cu închisoarea fugind din țară cu puțină vreme înaintea pronunțării sentinței definitive. Procurorii s-au  justificat invocând faptul că nu au pârghiile legale pentru a împiedica ieșirea din țară a unor persoane împotriva cărora nu pot dispune măsuri preventive.

Controlul judiciar, extins până la 7 ani

Lucrurile s-ar putea schimba în cazul adoptării unui proiect de lege inițiat de către fostul ministru al Justiției Stelian Ion și susținut de colegii săi parlamentari din USR. Proiectul prevede modificarea Codului de procedură penală în mai multe puncte. În momentul de față, codul prevede că măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă) „pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Prin proiect se propune ca aceste măsuri să poată fi dispuse și în cazul în care există probe sau indicii că o persoană intenționează să se sustragă de la executarea pedepsei. Pe durata procesului penal, competența de a dispune măsuri preventive trece de la procurori și judecătorii de drepturi și libertăți la judecătorii care judecă respectiva persoană, astfel că modificarea propusă dă suportul legal pentru ca temerile legate de fuga din țară să poată duce la o interdicție de părăsire a teritoriului național înainte de pronunțarea sentinței, interdicție stabilită de către instanță.

În al doilea rând, proiectul vizează mărirea duratei maxime a controlului judiciar de la 5 la 7 ani. Astfel, în cazul proceselor de lungă durată, cu judecată în primă instanță, urmată de apel, după ce se depășește perioada de 5 ani de la începerea urmăririi penale nu poate fi aplicată măsura controlului judiciar. Prin majorarea cu încă doi ani a acestei perioade s-ar acoperi și durata apelului, astfel încât în momentul pronunțării sentinței definitive, inculpatul să poată fi pus sub interdicția de a părăsi teritoriul național, fiind dat în consemn  la frontieră.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Termenul maxim de 5 ani rămâne valabil pentru măsuri mai intruzive precum arestarea preventivă sau arestul la domiciliu. O altă modificare, care vizează articolul 223 din Codul de procedură penală, include și posibilitatea arestului preventiv dacă „există suspiciunea rezonabilă că, după stabilirea în primă instanță, în cauză, a unei pedepse cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea mai mare de 3 ani, inculpatul se va sustrage de le executarea pedepsei.”

În fine, ultima modificare propusă prevede ca judecătorul care s-a pronunțat în primă instanță să capete dreptul de a decide, în sentința pronunțată, dacă se impun sau nu măsuri preventive împotriva inculpatului, „în funcție de soluția pronunțată, de toate circumstanțele cauzei, de antecedentele penale și de alte împrejurări privitoare la persoana inculpatului.”

Statul român, incapabil să oprească fuga marilor corupți

Înainte de fuga lui Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, mai mulți inculpați cu notorietate au reușit să plece din țară, fără ca cineva să-i împiedice, precum Elena Udrea sau Sorin Oprescu. Fostul procuror-șef al DNA, Crin Bologa, preciza, într-un interviu acordat în mai 2022 pentru Prima TV, că procurorii nu au niciun fel de competențe în ce privește dispunerea de măsuri preventive în timpul procesului penal sau după pronunțarea sentinței, astfel că nu au pârghiile necesare să preîntâmpine fuga din țară a unor persoane condamnate sau care trebuie să primească o sentință definitivă.

„În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac”, spunea Bologa, invitat să comenteze faptul că Udrea a fost oprită abia atunci când a încercat să intre în Grecia din Bulgaria.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

Ultimul caz similar a avut loc în acest an, când Ionel Arsene a plecat din țară cu câteva săptămâni înainte ca instanța să-l condamne, la începutul acestei luni, la o pedeapsă de 6 ani și 8 luni de închisoare. Pe 10 martie a fost emis pe numele său un mandat european de reținere. Arsene fugise în Italia, el având și calitatea de cetățean al acestei țări. În urmă cu două zile, fostul președinte al CJ Neamț s-a predat de bunăvoie poliției din orașul Bari.