Cum ar putea sute de mii de vârstnici să își recapete banii pierduți la pensie. Legea, ajunsă pe masa CCR. „Pensionarea nu e ca să mori liniștit, ci ca să trăiești cum vrei”

Legea pensiilor, acuzată de neconstituționalitate din mai mult puncte de vedere, ar putea să fie modificată, iar milioane de pensionari și-ar putea recupera banii pierduți la recalculare. Concret, este vorba despre ultima reformă a Legii pensiilor, făcută de către coaliția PSD-PNL în vara anului 2024, atunci când pentru peste 700.000 de români, pensiile nu au fost majorate. Aceștia au rămas cu pensiile vechi, mai mari decât cele recalculate, urmând ca practic pensiile lor să nu mai fie indexate în următorii ani, după cum FANATIK a scris la vremea respectivă.

Numeroase procese la CCR, motivul – Legea pensiilor

De-a lungul anilor, Legea pensiilor a suferit nenumărate modificări. Cu schimbări care pe unii i-a afectat, iar pe alții i-a ajutat, legea a ajuns să fie contestată la Curtea Constituțională. Potrivit avocaților, unele articole ale legii, ca art. 144 alin. 6, duc la încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului. Mai multe procese au fost deschise în încercarea de a schimba actuala Lege a pensiilor care, spun apărătorii legii, ar produce mai multe inechități decât înainte de apariția sa.

„Sunt mai multe procese colective. Este vorba despre aproape 600 de persoane care au lucrat în condiții dificile de muncă. Ele aveau acea regulă care spunea că pentru un an de muncă efectivă li se adaugă câteva luni suplimentar. Asta a făcut ca mulți dintre ei să nu ajungă la acea perioadă minimă de cotizare, de 25 de ani. Asta înseamnă ca lor nu li se poate face recalcularea. Se păstrează pensia în plată, adică aia mai mare. Numai că indexarea nu se face pentru pensiile recalculate. Deci iarăși un prejudiciu.

Până la această lege din 2023, în fiecare an li se adăuga 50% din valoarea punctului de pensie. Acum se adaugă 0,5%, ceea ce duce la o altă pierdere financiară. Pe termen mediu și lung e vorba de pierderi a foarte mulți bani. Pe termen scurt înseamnă că nu li se recalculează și indexează. Se încalcă principiul predictibilității, principiul proprietății și acele principii privitoare la nivelul de trai decent”, explică avocatul Gheorghe Piperea, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Cum arată actorul din „Iisus din Nazareth”, la aproape 50 de ani de la premieră. Cum i-a schimbat viața interpretarea lui Hristos

Inechități grave create de noua Lege

Există numeroase plângeri la adresa legii. Mulți invocă faptul că cei ce au lucrat în grupe riscante de muncă sunt afectați semnificativ de faptul că nu li se recunosc eforturile, atât personale, prin munca asiduă, cât și financiare, prin contribuția la bugetul statului și fondul de pensii. Aceștia ar pierde sume importante de bani în urma recalculării, iar indexarea nu le-ar aduce, decât după mai mulți ani, sumele inițiale cuvenite.

„Trebuie să facem tot ce putem să schimbăm legea. Dacă ei nu vor să o schimbe pe toată, noi trebuie să o atacăm articol cu articol. Când a fost schimbat sistemul de calcul, s-au schimbat mai multe situații de fapt. Până în ’90 nu a existat noțiunea de șomaj. Până atunci nu existau fluctuații de salariu. A existat o grilă obligatorie pe toată țara, cu evoluția salarială. O serie de situații, zic eu anormale și dezavantajoase, au intervenit după ’90. Au determinat modul actual de calcul.

Digisport.ro

"Vă dau cu legea în cap". Gigi Becali a făcut anunțul în direct: "Nu mă enervați în zi de Paște!"

Cei care lucrau în grupe de muncă aveau un adaos de fracțiune de punct pentru fiecare an de muncă. S-a ajuns la concluzia că nu e corect pentru că reținerile și plățile care au fost făcute în mod suplimentar pentru cei care au muncit în grupe erau prin procentare, nu prin adaos de punctaj. Așa s-a trecut de la adaos de fracțiune, la procent”, explică și Dorina Barcari, expert în pensii.

De ce nu sunt majorate toate pensiile din România

Gheorghe Piperea susține că imposibilitatea de majorare a pensiilor invocată de statul român nu este un mod legitim de refuz al plății integrale a sumelor meritate de vârstnici în funcție de vechime și contribuție. Mai mult, încercarea Guvernului de a lua de la bogați pentru a da la săraci, pe model Robin Hood, ar putea crea un precedent neplăcut. Acest lucru ar crea, la rândul său, echitate pentru unii pensionari, dar inechitate pentru alții.

„O altă chestie deranjantă este că există și o discriminare în sens pozitiv. Nota de fundamentare spune că nu prea avem bani să mărim tuturor pensiile. E vorba mai degrabă de proasta gestiune. Deci pentru că nu avem bani, nu le majorăm din principalele surse de finanțare pe care le avem. Mai bine luăm de la cei cu pensii mari. La prima vedere, pentru a fi mai bine pentru câteva milioane de oameni, luăm de la ceilalți. Ca în comunism.

Pe de o parte se încalcă un principiu din Constituție, dar și principiul pe care se formează aceste fonduri de pensii. Chiar dacă un om a contribuit 19 ani, nu 25, totuși a contribuit la nivelul salariului mare pe care îl avea atunci. Deci tot a cotizat, chiar mai mult. E bine ce face Ciolacu, dar cam periculos. Că te trezești că vine statul la tine și îți spune că din munca ta trebuie să dai și la alții”, susține avocatul.

Actuala legislație va afecta viitoarele generații de pensionari

Și cum Legea pensiilor este strâns conectată cu Legea salarizării, și viitoarele generații de pensionari vor avea de pierdut. Pe lângă vârstnicii care deja suferă de faptul că le sunt încălcate drepturile și nerecunoscute contribuțiile, de tras vor avea și cei ce muncesc în prezent, fie că o fac la stat sau la privat.

„Legea asta a venit să facă tot ce se poate mai rău și mai dur. Dacă de la data la care îndeplinești condițiile de pensionare nu te pensionezi, punctajele adunate ulterior se multiplică cu 0,5%. Se intervine la dreptul de pensionare. Dacă din ianuarie 2024, tu îndeplinești condițiile și te pensionezi, angajatorul este obligat să îți anuleze contractul pe perioada nedeterminată și să îți încheie contract pe câte un an până la 70 de ani. Asta face și discriminare de vârstă.

Cei mai loviți sunt tinerii, pentru că nu au predictibilitatea dreptului de pensionare. S-a introdus în lege ca Autoritatea Fiscală și Banca Mondială să poată interveni în modificarea vârstei de pensionare. Deci dumneata plătești la statul român niște bani, dar habar nu ai când ai dreptul să te pensionezi. Este un super abuz. Pensionarea nu este ca să te lase sa mori liniștit. Este ca să te lase să trăiești, când ești mai obosit, așa cum vrei”, mai spune Dorina Barcari, pentru FANATIK.

Ar putea CCR da bătrânilor banii înapoi?

În ceea ce privește speranțele că CCR ar putea să emită o decizie care să schimbe fundamental noua Lege a pensiilor, acestea nu sunt mari. Pentru unii, ele nici nu există. Sunt numeroși factori ce blochează sumele meritate de vârstnici după zeci de ani de muncă grea.

„Având în vedere încrederea zero în CCR, aș putea spune că speranțele tind către zero. Dar lucrurile se schimbă. Nu e vorba de cine e acum la CCR. E vorba de principiile constituționale. S-ar putea ca lucrurile sa se schimbe peste câteva luni. Totul e întemeiat pe Constituție, CEDO, jurisprudența de la Strasbourg. Vor primi oamenii bani înapoi și li se va majora pensia. Va fi o majorare și nu doar că va cuprinde și indexările, dar nici nu vor mai putea interveni la ele să le taie”, afirmă, cu speranță, Piperea.

Cu un argument solid, însă în contradicție, vine și experta în pensii Dorina Marcari, care susține că acești bani nu mai pot fi dați înapoi, căci sumele vor fi înghețate: „Până în momentul ăsta, legea, în mod parșiv, zice că dacă după recalculare îți iese o pensie mai mică, tu rămâi cu valoarea pensiei înghețată până când, prin indexările anuale, pensia va ajunge la valoarea celei de calcul. Deci îngheață pensiile care sunt mai mari după calculele vechi. Nu au ce bani să de înapoi. Munca este cea mai prețioasă proprietate umană. Statul vine și spune că dacă vrei să vinzi un teren, trebuie să pornești de la prețul ăsta, că își ia comision. De asta te condiționează și pe această proprietate prețioasă pe care o ai”.