Capitala ar putea intra într-un blocaj administrativ la începutul acestui an după ce liberalii au anunțat că nu vor vota propunerea de buget făcută de primarul Nicușor Dan. Actualul primar a avertizat că, dacă bugetul primăriei nu va fi votat până la începutul lunii martie, atunci instituția nu va primi prima tranșă din cotele defalcate din impozitele pe salarii de la Ministerul Finanțelor, ceea ce va pune în dificultate funcționarea primăriei. Actualul primar s-a arătat însă deschis la negocierile cu liberalii pentru a ajunge la o formă de comun acceptabilă pentru bugetul pe anul 2024.
Liberalii au anunțat zilele trecute că nu vor vota bugetul propus de primarul Nicușor Dan pentru anul 2024. Aceștia, prin vocea președintelui PNL București, Sebastian Burduja, au indicat și o serie de motive pentru acest lucru ce constau în principal în lipsa alocării fondurilor necesare pentru termoficare și transport public, dar și lipsa investițiilor. Mai mult liberalii au vorbit de alocări de zeci de milioane de euro pentru evenimente cu caracter electoral, o schimbare față de anii anteriori.
„De aproape patru ani de zile, Nicuşor Dan ne dezamăgește constant, servindu-ne doar scuze, vorbe şi scandal. Este cazul proiectului de buget propus de Nicuşor Dan, iar motivele noastre sunt simple şi clare: milioane de euro alocate discreționar pentru parteneriate „de casă”, lipsesc investiţiile, fondurile europene sunt aproape zero şi avem colosala sumă de trei miliarde de lei pentru cheltuieli curente ale primăriei”, a declarat Sebastian Burduja, care a caracterizat propunerea de buget a actualului primar drept „o dezamăgire totală”.
Din propunerea de buget pentru anul 2024 se observă că actuala administrație mizează pe venituri totale de 7,8 miliarde lei, la un buget general consolidat (plus instituțiile din subordine) de 10,6 miliarde. În ceea ce privește cheltuielile, la capitolul cheltuieli curente la nivelul Primăriei Capitalei sunt prevăzute 5,4 miliarde lei, din care cheltuielile de personal ajuns la 389 milioane lei și 2,08 miliarde la nivelul tuturor instituțiilor din subordine.
La fel, în ceea ce privește achiziția de bunuri și servicii, PGMB are prevăzute 524 milioane, sumă care la nivelul bugetului consolidat ajunge la 2,18 miliarde. Peste 2,16 miliarde sunt subvențiile acordate și în acest an pentru termoficare și transport public. Pentru investiții au fost alocate 1,75 miliarde lei, sumă care, la nivelul tuturor instituțiilor din subordine ajunge la 2,22 miliarde lei. Primăria a alocat bani și pentru plata împrumuturilor externe contractate, suma alocată fiind de 391 milioane lei, la care se adaugă alte 281 milioane, dobânzi.
Strict pe domenii, cheltuielile preconizate de PGMB sunt defalcate astfel. Din bugetul total de 7,8 miliarde, pentru autoritățile publice sunt alocate 548 milioane, din care salariile ajung la 135 milioane (suma este egală cu cheltuielile avute în anul 2023 la nivelul Primăriei Generale). Pentru Poliția Locală sunt alocate 75 de milioane, reprezentând mare parte din bugetul de 81 milioane destinat ordinii publice. Pentru învățământ suma alocată este de 118 milioane, în timp ce pentru sănătate se urmărește alocarea a 879 milioane lei.
Una dintre criticile punctuale făcute de liberali la adresa propunerii de buget vizează presupusa alocare a câtorva milioane de euro pentru evenimente de campanie electorale. „Observăm însă că a alocat discreţionar mai mult de zece milioane de euro pentru diverse evenimente, fără ca organizatorii să participe la un apel de proiecte sau un concurs”, a spus Burduja, cel care speră să fie nominalizat de către PNL pentru Primărie Capitalei.
Astfel, la capitolul „Cultură, recreere și religie”, unde sunt de regulă bugetate evenimentele de campanie, în proiectul de buget sunt alocate 584 milioane lei, sumă din care 363 milioane reprezintă serviciile culturale. Aici intră finanțarea bibliotecilor (peste 14 milioane), a muzeelor (peste 45 milioane), instituții de spectacole și concerte (214 milioane), pentru restaurarea monumentelor (24,2 milioane), la care se adaugă alte 37,7 milioane lei alocați pentru „alte servicii culturale”. Pentru sport și evenimentele sportive suma alocată în proiectul de buget este de 183 milioane.
Liderul liberalilor din București s-a referit și la slaba absorbție a fondurilor europene alături de bugetul mic alocat investițiilor în acest an. „Prin comparaţie, comunităţile conduse de primari liberali atrag fonduri europene şi au un buget de investiţii mult mai mare”, a mai spus Burduja.
Dacă în privința absorbției fondurilor europene comparația este mai greu de făcut (avem atât sumele pentru proiectele în sine iar pe de altă parte sunt și sumele plătite anual în cadrul acestor proiecte) în privința alocărilor pentru investiții, dar și a „desfrâului” indicat de liderul liberal (cheltuieli cu salarii, bunurile și servicii) putem compara propunerea de buget de la București cu ce se întâmplă în unele administrații liberale.
Spre exemplu, pentru anul 2023, un buget votat de către consilierii liberali, cheltuielile curente au fost bugetate la 6,7 miliarde (cu 1,3 miliarde mai mult decât pentru anul 2024), din care cheltuielile de personal erau de 411 milioane, iar cele pentru bunuri și servicii de 621 milioane. Vedem astfel o reducere a cheltuielilor curente pentru anul curent față de anul trecut. În ceea ce privește investițiile, cheltuielile de capital, în 2023 erau alocate 1,05 miliarde, adică cu 750 de milioane mai puțin decât acum. La nivelul bugetului consolidat, cheltuielile cu salariile au fost în 2023 de 2,07 miliarde (față de 2.08 în 2024) iar cele cu bunuri și serviciile au fost de 2,14 miliarde (față de 2,18 miliarde în 2024).
Pe capitole defalcate, pentru „cultură, recreere și religie” suma alocată în 2023 a fost de 510 milioane, adică cu peste 70 de milioane mai puțin. Pentru „alte servicii” în acest domeniu erau alocate doar 6,5 milioane.
În anul 2020, ultimul an al Administrației Firea, cheltuielile curente ale primăriei erau estimate la 5,19 miliarde lei, dintre care pentru personal suma alocată era de 451 milioane, iar pentru bunuri și servicii alte 704 milioane. Altfel spus, cheltuielile cu personalul au reprezentat 8,68%, iar cele cu bunurile și serviciile 13,55% din totalul cheltuielilor curente. Spre comparație, în propunerea de buget pentru anul 2024, cheltuielile de personal reprezintă, mai mici în termeni absoluți, reprezintă doar 7,1% iar cele cu bunurile și serviciile doar 9,57% din totalul cheltuielilor curente. La nivelul bugetului consolidat, în 2020, PGMB aloca pentru personal 1,94 miliarde, 2,02 miliarde pentru bunuri și servicii și 2,06 miliarde pentru investiții. Altfel spus, cheltuielile de personal au crescut în ultimii patru ani cu 139 milioane lei, adică cu 7,15%.
Putem compara procentele de la Primăria Capitalei cu mai multe administrații conduse de primari liberali. Poate cea mai lăudată administrație locală din România, cea de la Cluj-Napoca sub primarul Emil Boc, a avut bugetul votat la începutul lunii februarie. Cu un buget record de peste 700 de milioane euro (3,5 miliarde lei), Primăria Cluj-Napoca se poate lăuda cu cel mai mare buget local, după Capitală.
Pe partea de dezvoltare, Primăria Cluj-Napoca mizează pe venituri de 2,9 miliarde și cheltuieli curente de 1,9 miliarde, din care cheltuielile de personal sunt de 159 milioane. Ca procent, aceste cheltuieli reprezintă 8,2%, din cheltuielile curente, un procent ușor mai ridicat decât în Capitală. Pentru capitolul bunuri și servicii sunt alocate 428 milioane (201 milioane bunuri și servicii și 119 milioane reparații curente). Detaliat, pentru cultură, recreere și religie au fost alocate peste 199 de milioane, dintre care 50 de milioane vor merge către alte „alte servicii” din acest domeniu.
O altă administrație liberală de top este chiar în Capitală, în Sectorul 6. Și aici bugetul local se află în dezbatere publică, fiind estimate venituri de 1,9 miliarde lei (și 2,7 miliarde la bugetul consolidat, cu toate instituțiile din subordine). La nivelul primăriei, din totalul cheltuielilor de funcționare de 554 milioane, cheltuielile de personal sunt de 52 milioane lei (ceea ce înseamnă 9,38%, peste procentul din propunerea de buget a Capitalei de 7,1%) iar cele cu bunuri și servicii sunt de 195 de milioane lei. Pentru investiții au fost alocate 842 de milioane lei, ceea ce reprezintă 43% din bugetul de 1,9 miliarde lei. Procentul este mai mult decât dublul pe care-l alocă PGMB pentru investiții (2,22 miliarde). Această sumă este însă egală cu subvențiile suportate de primărie pentru STB și sistemul de termoficare.
Nicușor Dan și-a exprimat totuși speranța că bugetul propus de el va trece într-un final, în urma negocierilor. „Chiar dacă nu în forma pe care eu am propus-o, evident, suntem oameni maturi cu toții, nu putem să ne certăm astfel încât să nu existe salarii pentru STB, să nu existe salarii pentru funcționarii din Primărie”, declara acesta pentru Euronews.