Cum arată echipele de consilieri ale lui Nicolae Ciucă și ale celor doi vice-premieri. „Îți dai seama cât de corupt e un regim după cum umflă schema de personal”

Dacă premierul Ciucă are în jurul său un adevărat cabinet secund, format din 27 de oficiali, mulți dintre aceștia cu cariere serioase în diverse domenii, nu același lucru se poate spune și despre echipele celor doi vice-premieri, Kelemen Hunor și Sorin Grindeanu.

Echipa premierului Nicolae Ciucă

Dintre cei 27 de oficiali ce fac parte din echipa de consilieri a premierului Ciucă, marea majoritate a acestora sunt specialiști în domeniile lor de activitate, cu o lungă carieră în aceste domenii, fie că vorbim de foști colegi din Ministerul Apărării, care l-au urmat la Cancelaria Primului Ministru sau de experți în diplomație sau educație. Așa cum era de așteptat, o serie de nume indică mai degrabă o filieră politică, oarecum necesară în cazul acestuia, în contextul în care fostul general nu are o lungă istorie în PNL.

Astfel, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru, este Mircea Abrudean, prim vicepreședinte PNL Cluj, considerat un apropiat al lui Emil Boc. Acesta și-a început cariera la Consiliul Județean Cluj în 2004, ca referent responsabil cu relațiile externe și turismul, an în care era încă student la UBB. În 2006, atunci când își termină studiile de licență este delegat la Bruxelles din partea CJ Cluj, iar în 2008 își încheie cariera în această instituție, unde ajunsese deja expert, moment în își finalizează și studiile de master la SNSPA. Între 2009 și 2012 este șef de cabinet senatorial, iar în anul următor ajunge director  de proiect în cadrul Transelectrica. Între 2019 și 2021 este numit prefect al județului Cluj, de unde face tranziția la Palatul Victoria, unde este întâi secretar general adjunct, iar din decembrie 2021 șeful Cancelariei. Tot în 2021 acesta termină programul postuniversitar în „Securitate și Bună Guvernare” de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, un alt exemplu al importanței studiilor în securitate națională pentru o carieră de succes în administrația centrală.

Director de Cabinet este Paula Cristea, general maior în rezervă și o apropiată a premierului Ciucă, care i-a fost consilieră și la Ministerul Apărării. Aceasta a avut două misiuni în teatrele de operații, una în Costa de Fildeș și o alta în Iraq. Purtător de cuvânt, cu rang de secretar de stat, este fostul jurnalist Dănuț Carbunaru, fostul realizator al emisiunii Calea Europeană. Acesta a fost și jurnalist la ziarul Gândul în 2005 și apoi între 2008 și 2011, perioadă întreruptă de ocuparea funcției de Director al Directiei Generale de Informare si Relatii Publice din MAI. În 2007 acesta a absolvit și el o serie de cursuri post universitare la Colegiul Național de Apărare.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Ceilalți trei secretari de stat sunt Irina Solomon, fosta jurnalistă și consilieră a președintelui Iohannis, Roxana Mînzatu, cu o lungă carieră în administrație publică și studii la Hardvard, și Adeline Dan, a cărei carieră începe în 2017, ca expertă în cadrul Asociației Municipiilor din România, iar apoi în anul următor ajunge consilier în Guvernul României, an în care urmează și ea cursurile de „Securitate și Bună Guvernare”.

Premierul Ciucă are de asemenea nu mai puțin de 11 consilieri de stat. Printre aceștia sunt foști apropiați și consilieri pe care premierul i-a avut la Ministerul Apărării, cum este cazul lui Gheorghiță Agafiței, sau specialiști din diplomație, Alina Pădeanu, educație, Sorin Costreie, sau Mădălina Turza, specialistă în problemele de incluziune socială.

Cele mai controversate nume între cei 11 consilieri de stat sunt cele ale Marei Mareș, fosta președintă a tineretului liberal care a pierdut la limită un nou mandat în Parlament după ce a fost pe locul opt în listele PNL de la București, dar și fostul consilier al președintelui Băsescu, Iulian Chifu, cel care în 2004 primea un premiu de excelență din partea SRI „pentru promovarea culturii de securitate”, aspect ce apare menționat doar în CV-urile mai vechi. Un alt nume care ridică semne de întrebare este cel al liberalului Ciprian Cătălin Hojda, cel care a făcut parte și din echipa premierului Cîțu, asta după ce în toamna anului 2020 a pierdut alegerile pentru primăria comunei Moisei din Maramureș, comună cu mai puțin de 10.000 de locuitori. De profesie economist, acesta nu are o carieră în administrația publică, având o carieră exclusiv în cadrul BCR, începând cu 2003, când a început ca simplu funcționar bancar și până în 2021 când ajunge directorul grupului pe Maramureș.

În ceea ce-i privește pe consilierii onorifici ai premierului, printre aceștia îi găsim pe fostul fotbalist Gigă Popescu, foștii miniștrii ai sănătății, Victor Costache și Nelu Tătaru, deputatul PNL, președintele Comisiei de Apărare, Ben-Oni Ardelean, dar și pe fostul deputat Remus Adrian Borza, nelipsit din ultimele guvernări.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

„E un amestec aici la echipa premierului. Vorbim de o categorie de apropiați ai lui din zona de securitate națională, sunt veniți fie din Ministerul Apărării, fie cu studii la vestitele colegii – e clar, el vine de acolo iar aceștia sunt oamenii lui. Apoi sunt o serie de nume relativ cunoscute, ceea ce mi se pare firesc, pentru că premierul Ciucă, după cum se observă, are limite ca om politic –  o fi fost el un bun general, dar asta nu-l face nici bun orator, nici specialist în politici publice și nici bun politician. Și atunci are nevoie de ajutor, mai ales că el este izolat – dacă ar dispărea sprijinul președintelui Iohannis, partidul l-ar zbura rapid. 

Și atunci vine a treia categorie de oameni, adică unde a încercat să aducă oameni din partid. Să aibă și el legături, gen Mara Mareș, să aibă o relație bună cu filiala din Făgăraș, acolo unde taică-său este foarte influent. Sunt numiri de alianță”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Echipele celor doi vice-premieri

Una din dezbaterile mai vechi în ceea ce privește alcătuirea guvernelor a fost rolul efectiv pe care-l au vice-premierii. Deși au existat însărcinări concrete, cum a fost cazul lui Gabriel Oprea, pus să elaboreze raportul privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni şi a prezentat modul în care fiecare instituţie a acţionat în acest caz sau Liviu Dragnea, pus să coordoneze comandamentul de iarnă, în cele mai multe cazuri vice-premierii, care era liderii partidelor aflate în coaliția de guvernare, au avut rolul, mai mult formal, de a „coordona” ministerele conduse de aceste partide. Acesta a fost și cazul lui Dan Barna în guvernul Cîțu, acestea sunt și rolurile lui Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor în actualul guvern.

Lipsa unor atribuții concrete se observă și în modul în care aceștia și-au format echipele de secretari și consilieri de stat din aceste cabinete. În cazul vice-premierului Sorin Grindeanu, cel care conduce și Ministerul Transporturilor și coordonează alte opt ministere, cei patru secretari și consilieri de stat sunt mai degrabă foști parlamentari care nu au mai prins un nou mandat la ultimele alegeri. Este cazul lui Sorinel-Marian Vrăjitoru, deputat PSD între 2017 și 2020 și Florin Petre Manole, fost deputat între 2016 și 2020 și care nu a mai prins un loc eligibil pe listele din 2020. În prezent Florin Manole este și președintele organizației PSD din Sector 1, iar comunicarea sa publică este axată în special împotriva primarului Clotilde Armand.

Ceilalți doi consilieri de stat sunt Florin Alexandru Gavril, un tânăr a cărui carieră în politica de la centru începe în 2019 când este numit consilier al ministrului sportului, și Simona Stană Teighiu Jurj, cea care în decembrie și ianuarie i-a fost consilieră ministrului Grindeanu la Transporturi, lucrând anterior la Institutul pentru Studiul Politicilor de Securitate, șefă a Secției de Coordonare NATO și UE din MApN, secretar de stat în Ministerul Economiei între 2017 și 2018, iar anterior, între 2012 și 2017, director economic la ARR.

În ceea ce privește cabinetul vice-premierului Kelemen Hunor, acesta îi are pe secretarii de stat Mihaela – Ioana Kaitor și Annamária Bogya. Mihaela Kaitor a lucrat anterior la Societatea Româna de Radiodifuziune, unde din 2017 a fost consilier în management, și, între 2010 și 2015, secretar general în Ministerul Culturii. Între 2004 și 2009 a mai ocupat o serie de funcții în administrația centrală, atât în Ministerul Integrării Europene cât și la Cancelaria Primului Ministru. Aceasta are studii post-universitare atât la Universitatea Naţională de Aparare cât și la Academia SRI, terminate în 2008 și 2011, respectiv. Annamária Bogya este președinta Organizației de Femei a UDMR și care, până în 2020, nu a ocupat nicio altă funcție publică.

Consilierii de stat ai vice-premierului Kelemen Hunor sunt Mihály Jakab, în vârstă de 33 de ani venit și el tot pe linia partidului, fără alte funcții publice în CV, dar și fostul șef al ANAF, Sebastian Bodu, cel care între 2007 și 2014 a avut două mandate în Parlamentul European.

În ceea ce privește cazurile celor doi vice-premieri, analiștii politici sunt de părere că aici vorbim mai degrabă de funcții pentru membri de partid care au rămas fără mandat.

„Oamenii ăștia sunt secretari de stat, consilieri de stat, dar nu au nicio atribuție efectiv. Ei sunt lideri ai unor filiale PSD, care au rămas fără colegii. E un caz de Caragiale clasic – să li se dea și lor ceva. Rolul acestora a rămas însă politic. Este metoda lui Dragnea, doar că într-o formă care nu atrage consecințe penale de niciun fel, pentru că nu sunt funcționari publici, ei sunt demnitari. Pot să spună că fac politică acolo, nu poate nimeni să verifice”, a mai precizat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

„Acest proces reprezintă o tendință universală în regimurile corupte. Se multiplică pozițiile oficiale, adică se multiplică pozițiile din care încasezi rentă. În fapt, îți dai seama cât de corupt e un regim după cum umflă schema de personal, e ceea ce s-a observat în Uniunea Sovietică cu birocrația ei stufoasă și chiar România lui Ceaușescu iar ulterior Ion Iliescu”, a precizat, pentru FANATIK, și Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.