Cum arăta Elena Ceaușescu în tinerețe. A fost considerată cea mai puternică femeie de pe planetă, după Margaret Thatcher!

Silviu Ghering   
în HotNews
11/05/2019, 08:00
Cum arăta Elena Ceaușescu în tinerețe. A fost considerată cea mai puternică femeie de pe planetă, după Margaret Thatcher! GALERIE FOTO
Elena Ceaușescu a fost nedespărțită de Nicolae Ceaușescu timp de 50 de ani. Sursa thevintagenews.com

Elena Ceaușescu nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru cei născuți… mai devreme, ca să nu spunem cei trecuți de 50 de ani. Pentru cei mai tineri „odioasa” soție a „dictatorului” Nicolae Ceaușescu (sintagmele care au inundat presa liberă de după 22 decembrie 1989) este chintesența răului comunist, incultă, rea, răzbunătoare, avidă de putere… Cea mai urâtă femeie din Republica Socialistă România, nu fizic, ci spiritual. Dar și cea mai puternică în Epoca de Aur, nu numai din țară, dar și de pe întreg Pământul, cum afirmă thevintagenews.com. Principala „rivală” era „Doamna de Fier” a Marii Britanii, prim-ministru timp de 11 ani (1979 – 1990), Margaret Thatcher. Vezi poze inedite din „anii de aur” ai „domniei Elene” în GALERIA FOTO!

Cum arăta Elena Ceaușescu în tinerețe. A fost considerată cea mai puternică femeie de pe planetă, după Margaret Thatcher!

Născută pe 7 ianuarie 1916 (în Epoca de Aur data a fost „mutată” în 1919 ca să nu fie mai în vârstă decât „tovarășul”…), într-o familie săracă în satul Petrești din regiunea Dâmbovița a Regatului României, Lenuța Petrescu (numele din certificatul de naștere) avea 17 ani când a venit în București, chemată de fratele ei mai mare, Gheorghe (zis și Gogu) Petrescu. Lăsa în urmă o viață simplă, 4 clase primare la școala din sat și porecla de „Lenuța lu’ Briceag”, primită pentru că tata Nae Petrescu avea în casa familiei o mică prăvălioară în care vindea gaz de lampă, ace, ață, cuie, sare, zahăr și… bricege, foarte căutate pe „piața” locală a vremii.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

„În comuna natală nu lăsase prea multe amprente. După Revoluţie, au ieşit la iveală, însă, câteva rumori locale care par să se potrivească perfect personalităţii pe care au cunoscut-o românii: era subţire şi înaltă şi, în sat, i se spunea «Păsărica». I se dusese numele aşa pentru că nu obişnuia să poarte chiloţi. Preotul bisericii ortodoxe din sat spune, însă, că era o fată liniştită şi singuratică, preferând mai degrabă să stea ore întregi în clopotniţa bisericii uitându-se după păsări ori în pădure căutând cuiburi şi pui de veveriţă” – Edward Behr în „Kiss the Hand You Cannot Bite” (Sărută mâna pe care n-o poți mușca)

Lenuța lu Briceag în 1939, tânără muncitoare în București, mult înainte să devină Elena Ceaușescu. Sursa historia.ro
Lenuța lu Briceag în 1939, mult înainte să devină Elena Ceaușescu. Sursa foto: historia.ro

Primul loc de muncă, primul bărbat, primul contact cu cercurile comuniste

La București, primul său loc de muncă a fost ca muncitoare necalificată într-un laborator amenajat de o mână de doctori şi farmacişti pentru a „fabrica” pastile de slăbit şi împotriva migrenelor. A renunţat, însă, la o posibilă „carieră” în farmaceutică și s-a angajat „cusătoreasă începătoare” la fabriva „Lantex”. A mai lucrat, conform notelor sale autobiografice, în același domeniu, și la „Texca”.

În sănătosul, dar oprimatul mediu muncitoresc l-a cunoscut pe Marin Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, cu care fiica acestuia, Mihaela M. Ceauşescu, sugerează în cartea sa „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig” că Lenuța ar fi avut prima sa relație de amor. Pentru că mama Mihaelei, scrie aceasta, îi spunea bărbatului ei, după ani și ani, la nervi, „De ce oare, Marine, n-ai luat-o tu, că salvai, dracu’, ţara de la urgie?!”.

Lenuța Petrescu, viitoarea Elena Ceaușescu, la un bal UTC, cu frații, în 1939. Se pregătea să înceapă „lupta muncitorească”. Sursa beta.dela0.ro
Lenuța Petrescu, viitoarea Elena Ceaușescu, la un bal UTC, cu frații, în 1939. Sursa foto: beta.dela0.ro

I-au plăcut „tovarășii”, așa că a intrat între ei…

Relația cu Marin, dar și înclinațiile fratelui Gogu o duc pe Lenuța în cercurile tineretului comunist, la aşa-numitul „Cerc Cultural Muncitoresc”. „Nu se prea omora cu studiul ideologic, dar îi plăcea compania tovarăşilor”, scrie jurnalistul englez Edward Behr în „Kiss the Hand You Cannot Bite” (Sărută mâna pe care n-o poți mușca). Și așa de mult i-a plăcut încât în 1937 s-a făcut membră PCR şi a început munca politică în Comitetul de organizare al tineretului comunist din București, în sectorul II Negru. Numele ei conspirativ a fost „Florina”. Iată mai jos autobiografia tovarășei Florina, prezentată exact așa cum a fost scrisă de Elena Ceaușescu în 5 decembrie 1949.

  • Elena Ceauşescu (Petrescu) mam născut în comuna Petreşti, jud. Dâmboviţa, în anul 1919 la 7 Ianuarie. Părinţi se numesc Nae şi Alexandrina ocupaţia agricultori avere 4 hectare de pământ şi casă de locuit, în tre ani 1926-1930 am făcut şcoala primară în com unde mam născut. În anul 1936 am venit la Bucureşti, am intrat ca ucenică la fabrica Lantex. în urma unei acţiuni am fost concediată. dintre cei care mă cunoşteau este Adela Petrescu. am lucrat la fabrica Texca până 1937 am intrat la fabrica Minerva. Din 1936 am participat la şedinţele Sindicatelor Unite din Şerba Vodă mă cunoaşte Rada. în 1937 am început să lucrez pentru apărare până în 1939. prima legătură a fost Oltăr (fratele lui Jan care lucrează la CC) dintre cei care se pot lua referinţe este Lenuţa Georgescu, Ursuleasca. În 1939 când sa format comisia pentru tineret am luat parte şi am început să lucrez pentru U.T.C. În 1939 am fost făcută m.p. mi sa comunicat de Ioniţă (metalurgistu) împreună cu Sara David care lucra în aceiaşi fab cu mine mă cunoaşte ca m.p. şi Nicu Geanu  care lucra pe linie de tineret în acelaşi sector cu mine, urma să fim în aceiaşi celulă. În toamna lui 1939 a fost grevă la fabrica Minerva, am luat parte în comitetu de conducere al grevei, dintre muncitorele de acolo mă cunoaşte una Elena, Jana Popescu, am rămas fără lucru până în tomna lui 1940 am intrat la fabrica Jachard până în 1941 am lucrat în comitetu local pe linie de U.T.C. ca secretar al Sectorului III Albastru. mă cunoşte Demeter, Nechifor Stan, Ilona Pop, Matei Socor. în 1941 am primit un avertisment din cauză că am fost întro casă conspirativă şi am fost lăsată fără legătură de către Rec Ştefan care sa dovedit că a fost agent de siguranţă încă din 1940. În septembrie am fost arestată singură. am fost dată de Mitran care devenise provocator, nu am recunoscut nimic şi nu am dat pe nimeni din lipsă de dovezi am fost eliberată. Din Noiembrie 1941- 1942 am avut legătură cu Zugravu care avea o atitudine provocatoare, am cerut legătură superioară ca să arăt atitudinea lui,  a rupt cu mine rămând fără legătură pe linie de UTC. În 1943 prin Iulie am luat legătură pe linie de apărare cu Revi Elena, Olga Voss până la 23 August am dus colete pentru Târgu Jiu. După 23 August am lucrat la Sectorul III Alb. Pe linie de U.T.C. ca secretară de sector până la crerea T.P.mă cunoşte din muncă Neagu andrei, Loţi Ladislau. Am mai lucrat la T.P. la Pioneri La urmă la cadre cu Tincuţa, Marta, la Educaţie Politică cu Moisescu, Lidia. În primăvara lui 1947 am lucrat la U.F.D.R. sect I Galben cu munca culturală până în August 1947. Am plecat în concediu de boală. În acest timp am şi născut, de două ori, dar de şi am avut greutăţi totuşi am fost neglijentă că mam lăsat copleşită fără să fiu mai energică nu am depus eforturi nici să citesc, nici să merg să muncesc. Elena Ceauşescu” (conform betea.ro)

Iubirea cu Nicolae i s-a tras de la… cărți poștale!

Datele despre întâlnirea cu Nicolae Ceaușescu sunt foarte contradictorii. Cert este că s-au cunoscut în 1939, unele surse istorice „spun” că pe 1 mai, altele menționează data de 1 aprilie, altele 13 august. Toate, însă, amintesc de o serbare populară (comuniștii au plasat-o pe 1 mai ca să o lege de lupta muncitorească, dar se pare că a fost, de fapt, o manifestație de omagiere a regelui Carol al II-lea!), desfășurată de breslele muncitorilor din București în Parcul Veseliei, între șoseaua Viilor și șoseaua Ferentari (este baza sportivă Eletromagnetica acum acolo).

Elena Ceaușescu, încă Lenuța Petrescu, alături de viitorul tovarăș de viață, Nicolae Ceaușescu, în 1946, la Constanța. Se iveau zorii „lumii noi, a muncitorilor și țăranilor”. Sursa beta.dela0.ro
Elena Ceaușescu, încă Lenuța Petrescu, alături de viitorul tovarăș de viață, Nicolae Ceaușescu, în 1946, la Constanța. Sursa foto: beta.dela0.ro

Au participat peste 1.000 de muncitoare și muncitori și Lenuța Petrescu a fost aleasă „Regina Muncii”, titlu care se acorda în funcție de câte… cărți poștale vindea concurenta. Cel care a cumpărat cele mai multe cărți poștale, evident toate de la Lenuța, a fost chiar tânărul revoluționar Nicolae Ceaușescu. Un raport al Siguranţei consemnează că, pentru alegerea Reginei Muncii, au fost vândute și cumpărate cărţi poştale, „transformate de comunişti într-o ocazie de propagandă”. Pentru că pe acele cărţi poştale participanții la marea serbare au scris declaraţii de adeziune la Partidul Comunist Român şi s-a cerut eliberarea comuniştilor Ilie Pintilie, Alexandru Iliescu, Matei Socor şi alţii.

După ce a fost aleasă Regina Muncii, tovarășa Lenuța Petrescu a spus câteva cuvinte care, la vremea respectivă, nu i-au fost scrise de consilieri specializați: „Mulţumesc proletariatului conştient de eforturile făcute pentru apărarea libertăţii şi a martirilor clasei muncitoare”. Spre marea încântare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. El avea 21 de ani, ea 23 și acesta a fost începutul unei „tovărășii” de-o viață, consfințită prin căsătorie în 23 decembrie 1945 și sfârșită în fața plutonului de execuție pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște. La 40 de km de locul în care văzuse lumina zilei Lenuța lu’ Briceag, murea Elena Ceaușescu

Activista Lenuța Petrescu alături de Nicolae Ceaușescu, la un miting muncitoresc în 1945. Se iubeau încă din 1939. Sursa historia.ro
Activista Lenuța Petrescu alături de Nicolae Ceaușescu, la un miting muncitoresc în 1945. Sursa foto: historia.ro
  • „În tinerețe, Leana nu crâcnea în fața lui Ceaușescu. O altoia de nu se vedea. Nu-i adevărat că-l domina…. Mă dădeam așa într-o parte, să nu asist la scenele penibile” – Nicolae Pleșiță, fost prim-adjunct al ministrului de Interne (1976-1978) și șef al Serviciului de Informații Externe (1980-1984)
  • „Când Ceaușescu a ieșit, în ʼ44, în lume, ea s-a agățat de el. Și s-a agățat așa de bine că a luat-o de nevastă. […] Mai târziu, mi-am dat seama că acestă femeie îl stăpânește în așa măsură pe Ceaușescu, încât, de fapt, ea conduce. El nu face decât ceea ce spune ea. Și că, probabil, ea hotărâse ca el să exercite conducerea sub forma unei stăpâniri dictatoriale” – Ion Gheorghe Maurer, fost ministru de Externe (1957-1958), președinte al Consiliului de Stat și al Marii Adunări Naționale (1958-1961), prim-ministru al României (1961-1974)
  • „Nu învăţase şi nu pricepuse nimic din chimia elementară. O porecliseră «codoi» după ce nu descifrase formula CO2… Și mai amuzantă a fost povestea cu alcoolul pe care îl tăiase de pe lista substanţelor comandate de laboratoarele Institutului de Chimie, suspectându-şi colaboratorii de darul beţiei, dar îl aprobase sub forma simbolului chimic” – academician Ion Ianoşi în volumul „Eu şi el. Însemnări subiective despre Ceauşescu”.
  • „Mi-a fost arătat un institut ştiinţific specializat în cercetarea polimerilor. Ghidul meu a fost nimeni alta decât Elena Ceauşescu, care începuse deja să se răsfeţe într-o fantezie personală care semăna cu lumea absurdă a soţului său. […] Era determinată să obţină premiul Nobel pentru Chimie pentru cercetările sale. Ulterior am aflat că abia putea să distingă un polimer de un poligon” – Margaret Thatcher în jurnalul său „Margaret Thatcher – the Path to Power” (Margaret Thatcher – Calea spre Putere) despre o vizită în România
  • „Era o adevărată scorpie. Nu era niciodată mulțumită. Era meschină și încăpățânată. Era demonul lui Ceaușescu. Ca atunci când ai de-a face cu un nebun, era mai bine s-o ocolești și s-o eviți. Cu el se putea, cel puțin, vorbi, avea ceva omenesc, dar ea era pur și simplu un monstru. Era extrem de vanitoasă și aproape analfabetă. Mă făcea să mă gândesc la ceva între Imelda Marcos, Evita Peron și Jiang Qing (n.r. – a patra și ultima soție a lui Mao Zedong). Puteți să mă întrebați cum a putut un asemenea cuplu să se cocoațe atât de sus? Aveau nervi și mușchi tari. Știau să-și aleagă oamenii și să profite de sistem” – Eugen Proca, fost ministru al Sănătății (1978-1985)
  • 40 de kilometri sunt între satul Petrești, unde s-a născut Lenuța Petrescu, și orașul Târgoviște, unde a murit Elena Ceaușescu
  • 4 porecle mai cunoscute a avut Elena Ceaușescu, toate legate de obsesia de a deveni, ea, „absolventă” de 4 clase „pe bune”, o mare „savantă de renume mondial”: Codoi (de la citirea greșită a formulei dioxidului de carbon – CO2), Acadring sau ADI (de la academician doctor inginer) și SIDA (de la savant, inginer, doctor, academician)
Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles