Cum au ajuns peste 150 de contracte publice la o singură firmă, totul fără nicio licitație. Schema pusă în practică la Institutul Fundeni, pentru mafia deșeurilor

Peste 150 de contracte publice au fost obținute de către o firmă de salubrizare și până în vara acestui an. Toate contractele au fost încheiate cu aceeași instituție publică, Institutul Clinic Fundeni, unul dintre cele mai mari spitale din țară. Toate contractele vizează același serviciu, colectarea deșeurilor medicale și nemedicale periculoase, și ajung la o valoare de peste 6,8 milioane lei. Totuși, unitatea sanitară nu a făcut nicio licitație publică pentru atribuirea vreunui contract.

Peste 150 de contracte, primite de aceeași firmă

De la începutul anului 2023 și până la începutul lunii iulie a acestui an, Institutul Clinic Fundeni a acordat circa 160 de contracte publice, toate aceleiași firme, pentru servicii de colectare a deșeurilor medicale. Valoarea totală a acestor contracte este de circa 6,8 milioane lei. Datele apar într-un recent raport al Curții de Conturi, care arată că aceste contracte aveau valori de sub 50.000 lei.

Sub această valoare nu doar că unitatea sanitară nu trebuia să facă achiziția publică prin licitație, dar sub această sumă ele nici măcar nu mai erau aprobate de către Consiliul de Administrație al spitalului. Spre exemplu, în anul 2023, toate cele 61 de contracte publice au avut valori între 10.656 și 49.492 lei. Același lucru s-a întâmplat și în anii următori, niciunul dintre cele 160 de contracte neavând o valoare de peste 50.000 lei.

„Toate cele 160 de achiziții directe efectuate în perioada 01.01.2023 – 01.07.2025 de către reprezentanții entității auditate cu atribuții în domeniul achizițiilor publice au avut valori stabilite sub pragul de 50.000 lei, pentru a se evita solicitarea şi avizarea acestora de către Consiliul de Administrație”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Digi24.ro

Decizie istorică: Danemarca desemnează oficial SUA drept o amenințare. Cum au ajuns serviciile secrete la această decizie

Concret, a fost vorba de 61 de contracte în 2021, cu o valoare de 2,55 milioane lei, alte 66 de contracte în 2024, cu o valoare de 2,69 milioane și alte 33 de contracte în primele șase luni din 2025, cu o valoare de 1,39 milioane lei. Auditorii Curții de Conturi spun că divizarea acestor contracte în sume mai mici, sub valoarea stabilită de lege pentru efectuarea unor licitații publici, a fost făcută strict pentru avantajul firmei beneficiare.

Digisport.ro

”Un moment care va rămâne în istorie”: ce a făcut Shakira în fața a peste 45.000 de oameni, după împăcarea cu Pique

„Divizarea contractelor având ca obiect „Servicii de colectare deșeuri medicale şi nemedicale periculoase” în contracte de valori mai mici pentru a evita utilizarea unor proceduri concurențiale prevăzute de lege, (…) a avut drept consecință favorizarea operatorului economic şi încălcarea bunei gestiuni financiare în desfășurarea activității”, se arată în documentul citat.

Schema prin care contractele au ajuns la aceeași firmă

Divizarea sumelor din contractele publice cu același obiect sub pragul de 270.000 lei astfel încât să nu mai există obligația legală pentru efectuarea unei licitații publice este o tehnică veche în administrația publică din România, una menționată în mod constant în rapoartele Curții. În cazul Institutului Clinic Fundeni, Curtea de Conturi avea să descopere o serie de nereguli în lanț care, timp de aproape trei ani, au făcut posibil ca aceste contracte să ajungă la aceeași firmă.

Spre exemplu, în toate referatele de necesitate pentru achiziția serviciilor de colectare a deșeurilor medicale, unitatea sanitară menționează doar cantitatea de deșeuri (între 3 și 45 de tone lunar) fără însă a veni cu un preț unitar pe kilogramul de deșeuri așa cum era normal.

Apoi, în anul 2023, în cadrul uneia dintre achizițiile menționate în platforma SEAP, la rubrica „descrierea achiziției”, unitatea sanitară aproape că face reclamă firmei beneficiare. Nu doar că o numește direct, precizând că a adus „în premieră în România soluția completă pentru gestionarea deșeurilor”, dar precizează și prețul la care colectează aceste deșeuri. În aceeași zi, firma în cauză vine cu o ofertă egală cu cea din descrierea făcută de către autoritatea contractantă, ofertă ce avea să fie acceptată.

Ce s-a întâmplat când contractele au fost contestate în instanță

În anul 2024, cu o întârziere de 533 de zile de la data încheierii contractului cadru precedent (noiembrie 2022), Institutul Fundeni inițiază în sfârșit o procedură concurențială (licitație deschisă) pentru achiziția serviciilor de colectare a deșeurilor medicale. Valoarea acordului cadru era de peste 11,5 milioane lei.

Modul de atribuire al contractului avea o componentă financiară (40%) și una tehnică (60%). Principala cerință la componenta tehnică era cea mai mică distanță între locul de colectare (unitatea sanitară) și locul de eliminare al deșeurilor. În caietul de sarcini mai erau și alte cerințe, precum faptul ca operatorul să dețină minim două autovehicule pentru transportul deșeurilor, fiecare cu un tonaj specific.

Licitația este contestată inițial de către un alt operator economic la CNSC chiar pe tema criteriilor tehnice. Consiliul le respinge contestația, însă decizia CNSC este atacată la Curtea de Apel București, unde obține o decizie favorabilă. Curtea de Apel avea să admită în totalitate contestația firmei în cauză și obligă autoritatea contractantă să modifice clauzele din licitația publică ce făceau referire la componenta tehnică.

„Factorii de evaluare utilizaţi trebuie să aibă o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit şi să reflecte un avantaj real pe care autoritatea contractanta îl poate obţine prin utilizarea factorilor respectivi. În primul rând, este evident şi necontestat, că stabilirea acestui factor de evaluare nu asigură o concurenţă efectivă între operatorii economici, de vreme ce favorizează (prin acordarea unui punctaj maxim) operatorii economici de pe raza municipiului Bucureşti, fără o justificare obiectivă”, se arată în decizia CAB.

La câteva zile după decizia CAB, unitatea sanitară revine asupra anunțului de atribuire și anunță efectiv anularea întregii proceduri, motivând că respectarea deciziei instanței ar fi implicat „modificarea substanțială a întregii documentații la nivel de atribuire”.

Curtea de Conturi precizează însă că Institutul Fundeni pur și simplu nu menționează „care ar fi fost măsurile corective care, dacă ar fi fost operate asupra documentației de atribuire, ar fi dus la încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică”. Curtea spune că astfel, instituția sanitară pur și simplu nu a respectat decizia CNSC, modificată de instanță, și că era suficientă o erată la documentația de atribuire.

Decizia instanței schimbă contractul de achiziție

Mai mult, auditorii Curții menționează că prin eliminarea cerințelor tehnice specifice (distanța minimă de spital și tonajul mașinilor de transport – elemente despre care se poate spune că nu afectează direct institutul medical) „entitatea auditată ar fi permis şi altor operatori economici interesați să participe la procedura de atribuire”.

Ce s-a întâmplat însă în final? Unitatea medicală a anulat complet licitația și a revenit la achizițiile directe de la același operator economic.

„Cu toate acestea, rezumându-se la a preciza că măsurile de remediere implicau modificarea substanțială a întregii documentații de atribuire, autoritatea contractantă a anulat procedura de atribuire în data de 06.08.2024, prin publicarea anunțului de atribuire XXXXXXXX şi a continuat să realizeze achiziții directe de servicii de la acelaşi operator economic XXXXXXXXX”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Documentul citat menționează că Institutul Clinic Fundeni a formulat inițial o serie de obiecții cu privire la constatările auditorilor, dar că apoi, la ședința de conciliere, conducerea institutului „nu a avut un punct de vedere divergent cu privire la aspectele consemnate în Raportul de audit”.

Firma controversată care a beneficiat de zecile de contracte publice

Așa cum se observă, în raportul Curții de Conturi numele firmei care a beneficiat de aceste contracte pentru gestionarea deșeurilor medicale este anonimizat și, în plus, se specifică că majoritatea acestor achiziții au fost făcute „offline”. Totuși, o verificare pe platforma SEAP pe baza contractelor pentru serviciile de colectare deșeuri medicale arată că în ultimii trei ani doar o singură firmă a beneficiat de contracte cu Institutul Fundeni. Apoi, tot în SEAP, există mai multe anunțuri de achiziții publice, câștigate de firma în cauză, în care aceasta apare la „descrierea achiziției” – exact ca în anunțurile Institutului Fundeni.

Informațiile au fost confirmate pentru FANATIK de mai multe surse din cadrul instituției publice de control. Mai exact, firma beneficiară a acestor contracte este Sterileco SRL din Capitală, cea care în anul 2023 a preluat activitatea companiei americane Stericycle. Sterileco, înființată în anul 2002, este deținută de către compania Sterileco Ltd, cu sediul în Malta.

Datele financiare arată că anii 2023 și 2024 sunt singurii ani din ultimul deceniu în care compania a reușit să treacă pe profit (în anul 2022, compania raporta pierderi de 18 milioane lei). Firma este unul dintre cei mai mari jucători pe piața deșeurilor medicale, un raport al Consiliului Concurenței de acum câțiva ani arăta că aceasta ar controla 40% din întreaga piață.

La începutul acestei luni, Consiliul Concurenței a amendat cu 5,35 milioane lei patru companii de pe piața deșeurilor medicale pentru faptul că s-ar fi înțeles cu privire la tarifele practicate. Printre cele patru firma sancționate a fost și Stericycle, amenda primită fiind de 2,86 milioane lei.

Nereguli și dosare penale în gestionarea deșeurilor

În august 2024, Garda Națională de Mediu transmitea că firma Sterileco SRL a fost sancționată cu suma de 300.000 lei în urma unor controale efectuate la două puncte de lucru ale societății comerciale. Mai exact este vorba de un punct de lucru din Sectorul 1 și un altul din comuna Jilava. Garda de Mediu preciza că a identificat tone de deșeuri medicale depozitate necorespunzător și că, în urma controalelor, au fost sesizate organele de urmărire penală.

Nu a fost însă primul scandal în care a fost implicată această firmă. Ziarul Libertatea scria în anul 2020 că Stericycle, fosta companie americană preluată de Sterileco, era urmărită penal încă din anul 2015 după ce angajații companiei fuseseră surprinși aruncând saci cu deșeuri medicale la groapa de gunoi din Chiajna. Sursa citată preciza că în cei cinci ani de la deschiderea dosarului cercetările stagnau, în timp ce dosarul era plimbat între diverse instituții.

Din informațiile care circulau la acea dată, firma americană ar fi fost vizată și de un dosar pentru constituire de grup infracțional și spălare de bani, dosare care ar fi fost însă clasate. În acea perioadă, politicienii opoziției acuzat o adevărată mafie a deșeurilor în acest caz, vorbind de legături cu lideri din Partidul Conservator și influențe care mergeau până la vârful Ministerului Mediului.