Mulți dintre români își administrează singuri medicamente, fără o prescripție medicală, atunci când se confruntă cu probleme de sănătate pe care le consideră banale.
În ultimii ani, automedicaţia a devenit un fenomen generalizat, exacerbat de pandemia Covid-19 și, mai recent, de războiul din Ucraina.
De la începutul pandemiei provocate de coronavirusul SARS-CoV-2, foarte multe persoane au recurs la medicamente în scop preventiv, în speranţa că acestea vor preveni infectarea, sau au utilizat scheme de tratament anti-Covid găsite pe internet fără a se adresa unui specialist.
După debutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, teama de un accident nuclear i-a făcut pe români să golească rafturile cu iod din farmacii, în ciuda faptului că specialiştii avertizează că iodura de potasiu nu trebuie luată preventiv şi că produsele din farmacie sunt, în general, specifice pentru tratarea anumitor afecţiuni ale glandei tiroide, iar concentraţia nu este cea necesară în caz de accident nuclear.
Cumpărarea iraţională de medicamente pe bază de iod poate afecta persoanele cu afecţiuni tiroidiene, expuse riscului de a nu mai găsi medicaţia necesară în farmacii.
Persoanele ipohondre aleg de cele mai multe ori să se trateze singure. Studiile arată că suntem campioni mondiali la consumul de medicamente eliberate fără rețetă, peste 70% din români se tratează singuri, iar unul din șase consumă antibiotice fără recomandarea medicului.
Opțiunea de a te trata singur este o tendință influențată de mai mulți factori, precum: educația, sexul, statutul socio-economic sau disponibilitatea medicamentelor.
Acest tip de consumatori ajunge să practice automedicația din comoditate. Simptomele, ușoare de obicei, dispar, e mai eficient ca timp și costuri și evită complicațiile legate de durată, de programările la medici, de modul de deplasare.
În comportamentul acestei categorii de pacienți intervine și explozia de informație la care au acces. Unele studii arată că, într-un an, 65% dintre persoanele care sunt active online vizitează site-uri cu teme medicale.
În cele mai multe cazuri, automedicația implică și autodiagnosticarea. Specialiștii spun că acesta este cel mai periculos aspect pentru că multe afecțiuni se manifestă asemănător și, de exemplu, o banală răceală se poate manifesta ca o infecție puternică sau invers.
În perioada 2015-2019, piaţa medicamentelor eliberate fără reţetă (OTC) a crescut cu 55% în valoare, arată Consiliul Concurenţei într-o analiză privind piaţa medicamentelor şi a suplimentelor alimentare, citată de Ziarul Financiar.
Piaţa medicamentelor eliberate fără reţetă în 2019 a fost de 4 miliarde de lei. În următorii doi ani, vânzările pentru această categorie au mai adăugat 1,5 miliarde, arată datele companiei de cercetare de piaţă Cegedim.
Potrivit topului celor mai cumpărate zece medicamente a crescut cererea pentru produsele care tratează răceala. Alte produse căutate de pacienţi au fost cele pentru durere, pentru afecţiunile cardiovasculare sau pentru cele hepatice.
În total au fost vândute aproximativ 700 de milioane de cutii de medicamente.
Statisticile arată că o altă categorie de medicamente cumpărate în exces de către români o constituie cea a medicamentelor pentru stomac. Aici intră și laxativele, fie sub formă de comprimate, fie supozitoare sau soluții buvabile.
Din nefericire, luate în exces, laxativele pot împiedica absorbția vitaminelor şi mineralelor din alimentație și favorizează eliminarea celor deja existente.
De asemenea, abuzul de laxative contribuie la eliminarea apei, sodiului și potasiului din organism, afectând mecanisme care au rolul de a asigura circulația optimă a sângelui către organe vitale precum inima, ficatul, creierul.
Nu în ultimul rând, utilizarea frecventă a laxativelor tinde să slăbească muşchii intestinali şi îi face mai puţin capabili să funcţioneze normal.
Este recomandată consultarea medicului înainte de începerea oricărui tratament cu laxative pentru că acestea pot interfera cu acțiunea altor medicamente și chiar pot da dependență.
Automedicația a făcut ca farmaciile să devină un business profitabil. În marile oraşe există acum mai multe farmacii decât prevede legea – o farmacie la 3.000 de locuitori, în Capitală, una la 3.500, în oraşele reşedinţă de judeţ şi o farmacie la 4.000 de locuitori, în celelalte oraşe.
În realitate, în București, există o farmacie la 2.000 de locuitori.
La nivelul Uniunii Europene, România este pe locul şapte ca număr de farmacii, după ţări precum Spania, Franţa sau Italia. Raportat la un milion de locuitori, ne situăm pe locul 4, după Grecia, Bulgaria şi Spania.