Cum au ajuns românii cei mai periculoși șoferi din Europa. Titi Aur: „Nu se face educație rutieră deloc. Pentru autorități nu există această problemă”

Mai toate analizele întocmite de autorități și entități specializate îi arată pe români ca fiind cei mai periculoși șoferi din Europa. Acest lucru este cauzat de numărul mult prea mare de accidente rutiere în care mor și sunt răniți oameni.

Mii de accidente, zero măsuri

Autoritatea de Supraveghere Financiară a realizat o statistică privind accidentele din ultimul an. Potrivit cifrelor, în perioada celei de-a doua jumătăți a anului 2023 și prima parte a anului 2024, au avut loc 368.862 de accidente.

Și Poliția Română a publicat date relevante privind accidentele rutiere. Ele arată că numărul incidentelor între autoturisme a scăzut în primele 11 luni din 2024 față de anul 2023. Totuși, încă ne situăm foarte prost în clasamentul european. În 2023 au avut loc, în medie, 12 accidente grave pe zi. Oamenii legii notează că, în 2024, au fost înregistrate 4.527 de accidente rutiere grave. În urma acestora, 1.545 de persoane au decedat. Alte 3.537 de persoane au suferit răni grave, iar 2.172 de victime au suferit răni ușoare. Față de anul 2022, atât numărul accidentelor, cât și al victimelor, a fost mai mic în 2023.

Cât privește anul 2024, și aici există scăderi ale numărului de tragedii rutiere. Deși datele pentru tot parcursul anului nu au fost centralizate încă, în primele 11 luni vedem că a existat o scădere cu 5,7% a numărului de accidente față de anul anterior. Și numărul deceselor a fost mai mic cu 3,9%, dar și numărul persoanelor rănite, cu 6,7%. Experții spun că principala cauză a producerii atâtor tragedii este lipsa educației rutiere.

Digi24.ro

Cel mai vechi aliat al lui Vladimir Putin a fost trimis în dizgrație. De ce a ajuns să fie ostracizat Serghei Lavrov

„Din cauza lipsei educației. Problema este la comportamentul tuturor participanților la trafic, pietoni, bicicliști, trotinetiști, motocicliști. În România nu se face educație rutieră deloc. Suntem cam 18 milioane, avem cam 9 milioane de permise, deci jumătate din participanții la trafic au zero educație rutieră. În școala generală, în liceu, nu faci nimic. Și atunci circuli fără să cunoști regulile de circulație și fără vreo noțiune de conducere defensivă, preventivă, fără elemente anticipative”, susține Titi Aur, instructor de conducere defensivă, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Messi i-a răspuns lui Ronaldo în mai puțin de 48 de ore! "N-ai ce să ceri mai mult"

Cauzele producerii accidentelor rutiere

Multe dintre accidentele înregistrate în 2023 au avut drept cauză principală viteza, arată rapoartele autorităților. Pentru această infracțiune, oamenii legii au aplicat 662.608 sancțiuni, din care 77.319 permise au fost reținute. Însă nu viteza excesivă a fost cauza care a dus la majoritatea deceselor și traumatismelor. Potrivit Poliției Române, motivul generator de accidente rutiere grave în 2023 a fost neadaptarea vitezei la condițiile de drum.

De asemenea, și pietonii au o mare influență atunci când vine vorba de accidente rutiere. În perioada ianuarie – noiembrie 2024, 17,7% dintre accidentele grave, adică 685 de incidente, au fost cauzate de indisciplina pietonilor. În urma evenimentelor rutiere menționate au murit 292 de persoane.

Un element comun al motivelor pentru producerile de accidente rutiere în anul 2023 și 2024 este lipsa educației rutiere. Totuși, într-un top trei al cauzelor, în 2023 acestea erau neadaptarea vitezei la condițiile de drum, abaterile bicicliștilor de la regulile de circulație și traversarea neregulamentară a pietonilor. În 2024 însă, pietonii au fost principalii vinovați, apoi bicicliștii și la urmă șoferii vitezomani.

„Nu știm să trecem strada. Cauza principală a deceselor în accidente de circulație este comportamentul pietonilor. Ei sunt principalii care greșesc. Sunt statistici în fiecare an, pe categorii. Dar din punctul meu de vedere sunt degeaba, pentru că nimeni nu ține cont de acele statistici. Vedem drept cauză principală indisciplina pietonilor de 20 de ani”, spune fostul pilot de raliuri.

România – țara cu cei mai periculoși șoferi din Europa

Cât privește clasamentul european, România nu stă deloc bine, chiar dacă statisticile arată mici îmbunătățiri. Țara noastră este în continuare pe locul doi în topul celor mai periculoase drumuri și șoferi, la diferență mică de Bulgaria. Cu toate că rata mortalității rutiere a scăzut în 2023 mai vizibil decât în alte state Europene, România încă are prea multe cazuri de morți pe șosele raportate la un milion de locuitori.

În momentul de față, cele mai sigure țări din punct de vedere rutier sunt Norvegia și Suedia. Aici au fost înregistrate 20, respectiv 22 de decese/an, raportate la un milion de locuitori, ca urmare a accidentelor rutiere. România este pe penultimul loc, cu 81 de decese la milionul de locuitori.

„Pe autostrăzile din România avem un mort la 20 de km, în Franța avem un mort la 95 de km. Și șoferii noștri de camioane fac la fel de multe accidente și în România, și în afară. Nu putem acuza infrastructura, nu aceasta este cauza. Mașinile sunt la el de bune ca în toată Europa, drumurile sunt ca în toată Europa. Avem 120 de copii, între 0 – 14 ani, morți în fiecare an în accidente rutiere. Țările nordice au zero”, mai declară expertul auto.

România, în vizorul CE pentru numărul de accidente

În contextul unor date atât de îngrijorătoare, Comisia Europeană a decis impunerea unor strategii specifice care să ducă la scăderea numărului de accidente rutiere. Este vorba despre o țintă ambițioasă: statele membre să reducă cu 50% numărul deceselor și răniților grav până în 2030. Ultimul pas este ca, până în 2050, cifrele să fie pe zero.

Executivul din România s-a angajat, așadar, în 2022, să aplice măsuri concrete pentru a îndeplini obiectivul. Din păcate, rezultatele nu i-au mulțumit pe mai marii de la Bruxelles, astfel că au cerut României să modifice Strategia Națională de Siguranță Rutieră. În 2023 s-au făcut și schimbările, planul fiind adăugat ca obiectiv și în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Pentru autoritățile noastre nu există această problemă națională. Consumăm 7 miliarde de euro anual, adică 2% din PIB, ca urmare a accidentelor. Trebuie ca autoritățile să considere să facă ceva. Există un plan de măsuri care va duce pe termen mediu și lung la reducerea numărului de accidente. Problema e că locul lor în politică este până mâine, să îi vadă lumea că-s frumoși și să îi laude șefii. Acțiunile pe termen lung nu sunt interesante pentru ai noștri. Și atunci vom continua cu mulți morți, cu mult sânge pe șosea.

Eu am zero speranțe. Siguranța rutieră este o problemă ce nu poate fi rezolvată de un singur minister. Nu Ministerul de Interne, ci Ministerul Transporturilor. Pentru că la ei este Consiliul Interministerial, ei pregătesc șoferii, ei fac atestatele profesionale. Avem o lege, Legea 20/2022. Are trei ani și o lună de când a fost promulgată. Are nevoie de norme de aplicare de la Ministerul de Interne și de la Ministerul Transporturilor.

Ministerul de Interne a făcut normele, foarte bune și corecte, din 2022. Ministerul Transporturilor refuză categoric să facă normele de aplicare pentru această lege. O doamnă directoare, Adriana Kalapis, a spus că atât timp cât ea este acolo, nu se va face asta. Și nimeni nu poate să îi facă nimic. Deși legea prevede că în șase luni ar fi trebuit făcute normele”, mai explică Titi Aur.

Ce măsuri a luat statul român

Țara noastră și-a asumat, pe lângă aplicarea sancțiunilor mai dure față de cei vinovați în accidentele rutiere și reducerea vitezei maxime pe unele sectoare de drum, dar și reducerea „punctelor negre” ale accidentelor. Această reducere se referă la dispariția a 129 de astfel de puncte din cele 267 existente în prezent. Cele 129 de puncte reprezintă peste 800 de kilometri de drum situate atât pe drumuri naționale, cât și pe autostrăzi. În aceste zone au avut loc, între 2015 și 2019, peste 5.000 de accidente rutiere grave. În urma acestora, 504 persoane au murit și peste 9.200 au fost rănite.

„Când ai opoziție pentru siguranța rutieră exact de la autoritățile care răspuns de acest lucru, nu ai nicio șansă să reduci numărul de accidente. Cei de la conducere ori nu sunt interesați, ori le este frică, ori pur și simplu nu vor. Ministerul Educației face parte din ministerele care ar trebui să răspundă de siguranța rutieră. Nu acceptă să introducă norme de pregătire pentru siguranța rutieră. În toate țările există așa ceva. Inclusiv în România, până la Revoluție, existau ore de siguranță rutieră în timpul unui an școlar”, afirmă fostul campion român.

Unde sunt cei mai periculoși șoferi din România

Într-un clasament al celor mai periculoși șoferi din România, Bucureștiul, Constanța și Iașiul ocupă primele trei locuri. ASF arată, într-un studiu bazat pe procentul de daună, că mașinile persoanelor fizice înmatriculate în aceste orașe au fost implicate în accidente grave, culminate cu decese. La polul opus, cele mai ușoare accidente au avut loc în Sălaj, Covasna și Harghita.

Dacă vorbim despre persoanele juridice, dat fiind faptul că aceste autoturisme sunt mult mai expuse în trafic, cele mai multe accidente au avut loc în Iași, Galați, Dolj, Ilfov și Cluj. Județele Botoșani, Harghita, Hunedoara, Caraș Severin, Călărași, Covasna și Sălaj sunt zonele cu rată mică de accidente.

Tot Autoritatea de Supraveghere Financiară a realizat și un portret al șoferului român cel mai capabil să comită un accident rutier grav. Potrivit analizei realizate în 2018, vârsta este de sub 25 de ani, iar mașina scumpă și cu mulți cai sub capotă. 6,15% dintre șoferii sub vârsta menționată au provocat un accident în Capitală. Cu trecerea timpului, șoferii par să devină mai prudenți. Conducătorii peste 40 de ani au produs 4,59% dintre accidente.

Datele analizate de FANATIK arată că lucrurile nu s-au schimbat mai deloc în ultimii aproape 10 ani. Și în 2016 statisticile îi arătau cu degetul tot pe șoferii din București, Iași și Constanța, aceștia fiind considerați cei mai periculoși șoferi din România. Cât privește țara, aceasta este aproape cea mai periculoasă din Europa, la doar un deces distanță de vecinii bulgari.