Cum au ajuns românii să plătească dublu pentru lemnele de foc! Jumătate din gospodăriile din țară se încălzesc în acest fel

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007, după ce țara noastră a reușit să prezinte la summitul de la Salonic din 2003 și la Bruxelles, un an mai târziu, un raport cu progrese semnificative. S-au scurs de atunci 14 ani, dar unele lucruri nu s-au schimbat deloc în bine.

Mai exact, aproape jumătate din gospodăriile din România încă se încălzesc cu lemne de foc. Statistica este și mai sumbră în mediul, rural acolo unde aproximativ 85% dintre locuitori folosesc lemnul pentru încălzire.

Cum au ajuns românii să plătească dublu pentru lemne!

Nici școlile nu o duc mai bine, multe dintre ele având condiții de Evul Mediu. Un sfert dintre unitățile de învățământ din România au nevoie de lemne pentru a putea funcționa în lunile de iarnă și în primăvară. Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Educației și Banca Mondială, o școală din patru este încălzită cu sobe cu lemne în țara noastră.

Și toate au fost lovite acum de o explozie a prețurilor în domeniu. Luna aprilie a fost ultima în care metrul cub de lemn a avut un cost aproape normal. În mai, situația căpăta accente dramatice și toți cei implicați trăgeau disperați semnalul de alarmă.

Digi24.ro

Liderul interlop Costel Corduneanu a murit în spital, în urma unei operații dificile la inimă

Prețul aproape s-a dublat în doar câteva săptămâni și efectele grave n-au întârziat să apară încă de atunci. Astfel, industria de prelucrare a lemnului a avut cel mai mult de suferit în debut dar, în ciuda avertismentelor, criza nu s-a încheiat acolo.

Pentru că nu s-a ajuns la un numitor comun până în pragul iernii, lemnul de foc a cunoscut o escaladare a prețului. Oamenii sunt disperați și spun că au ajuns să facă frigul în case într-o tentativă continuă de economisire.

De unde a plecat criza lemnului în România

Autoritățile se laudă cu împăduriri și promit prin PNRR o schimbare totală a domeniului, însă adevărul pare a fi cu totul altul. Fără o implicare directă și un control amănunțit, prețul lemnului zburdă la cheremul unor jucători importanți de pe piață.

Așa s-a ajuns la un maxim istoric pentru preţul lemnului de lucru, atât la răşinoase cât şi la foioase, maxim care a făcut ca piaţa materiei prime să se confrunte cu o criză. Efectele acesteia s-au amplificat și au schimbat și piaţa lemnului de foc pentru populaţie.

Digisport.ro

Lovitura de proporții care se pregătește în tenisul românesc

“Preţul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat faţă de aprilie 2021, precum şi lipsa lemnului fasonat şi a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacităţi de producţie sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricaţie”, spunea Aurica Sereny, şeful Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.

Și totuși, cum a fost posibilă explozia prețurilor în cazul lemnului? Istvan Toke, preşedintele executiv al Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva a explicat că de vină ar fi chiar SUMAL 2.0 care a blocat recoltarea lemnului legal.

Proprietarii de păduri dau vina pe SUMAL 2.0

Despre SUMAL 2.0 se știe că a fost gândit de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și dezvoltat de STS. Fostul secretar de stat Gelu Puiu recunoștea că România a primit mustrări serioase de la Uniunea Europeană pe subiect.

Mai ales că activiștii de mediu, ONG-urile și diferite asociații transmiteau de zor că aplicația inițială avea nevoie de un update sănătos. Oamenii se plângeau că tăierile ilegale creșteau constant, iar păduri întregi dispăreau de pe hartă. Fără ca autoritățile să miște măcar un deget.

„Ce a adus SUMAL 2.0? El pornește de la amenajamentul silvic, am încărcat toate amenajamentele silvice în sistem, ceea ce nu exista în SUMAL 1.0. Pentru actul de punere în valoare, acum se calculează automat. Înainte calculai separat în alte programe informatice.

Pur și simplu acum nu ai cum să ocolești sistemul, nu ai cum să-l păcălești în interiorul lui, nu ai cum să procesezi, să ajungă în industrie. Statul urmăreste prin SUMAL 2.0 până la produsul finit”, spunea Gelu Puiu pentru FANATIK 

Culmea, proprietarii de păduri tocmai lucrul acesta îl scot acum în evidență. Oamenii spun că SUMAL2.0 a scăzut chiar și din volumul tăierilor legale.

„Există o problemă a marcărilor în proprietăţile mici după operaţionalizarea SUMAL 2.0. SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce şi la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuţi”, a zis Istvan Toke

Refacerea amenajamentelor silvice, posibila cauză?

De asemenea, refacerea anumitor amenajamente silvice ar putea fi o cauză pentru care prețul lemnului a ajuns la cote uriașe. Concret, amenajamentele au perioadă de valabilitate de 10 ani. Pentru multe, acesta a expirat și acum e nevoie de un studiu de mediu.

Conform legilor din România, studiul poate dura până la un an şi jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, ceea ce face ca oferta să devină în scurt timp mai mică decât cererea. Aproape logic, pasul următor este ca preţurile să explodeze.

Și Cătălin Tobescu, președintele Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn, spune că lemnul a ajuns să putrezească în păduri din cauza birocrației, în timp ce prețurile sunt din ce în ce mai mari.

„Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt şi arborilor atacaţi de insecte dăunătoare şi implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd!

Este ca şi cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijre a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc şoriceii cu grăunţele care cad singure”, a notat Tobescu pe o rețea de socializare.

Marcarea în pădure, factor important al tăierilor ilegale

Nu toată lumea îmbrățișează culpa birocrației. De exemplu, activiștii de mediu au transmis că metoda marcării n-are cum să ducă la o creștere exagerată a prețului lemnului. Trebuie înlocuită de urgență, dar nu din această cauză, susțin aceștia.

„Trebuie schimbată metoda de marcare. Lemnului care trebuie scos din fondul forestier îi aplici o amprentă cu un ciocan de fier. Un ciocan care se poate contraface foarte ușor. Ciocanul ăla stă în dulap la șeful de Ocol și umblă pe la pădurari, e o prostie uriașă, cum erau de mult sigiliile din armată. Vorbim de o amprentă de vreo 3 cm cu 3 numere.  

Oricum lemnul trage apă și de multe ori doar se observă un cerc și niște urme de numere. Schimbarea metodei de marcare este primul lucru care trebuie făcut pentru a reduce din furtul care se mai face încă”, a spus Tiberiu Boșutar pentru FANATIK.

Cât au ajuns să coste lemnul de foc și cel de construcții

Blocajele din administrația silvică, dar și creșterea prețurilor la energie și gaze au făcut ca prețul lemnului de foc să se dubleze față de anul trecut. Astfel, dacă în 2020, un metru cub de lemn de foc putea fi cumpărat cu 250 de lei, 12 luni mai târziu oamenii trebuie să scoată din buzunare 500 de lei.

Și antreprenorii din construcții spun că prețurile au luat-o razna. Peste noapte, lemnul s-a scumpit cu aproximativ 60% indiferent de numele magazinului sau al depozitului. Multe șantiere au fost nevoite să intre într-un stand by prelungit pentru o perioadă de timp.

Iarna nu vine nici ea cu vești mai bune, în condițiile în care încălzirea pe gaze este în continuare un lux pentru mulți dintre români. De altfel, aceasta costă și de trei ori mai mult decât încălzirea pe lemne. O încălzire care pentru mulți dintre români va fi făcută anul acesta la limitele supraviețuirii.