News

Cum au explicat judecătorii reducerea despăgubirilor în cazul unuia dintre studenții răniți de Vlad Pascu: ”Risc de îmbogățire nejustificată”

Victimă și martor-cheie, Darius Bârzan primește cele mai mici despăgubiri dintre răniții de la 2 Mai. Instanța a decis că 20.000 de euro sunt suficienți pentru traumele suferite.
22.08.2025 | 13:23
Cum au explicat judecatorii reducerea despagubirilor in cazul unuia dintre studentii raniti de Vlad Pascu Risc de imbogatire nejustificata
Răniții din accidentul produs de Vlad Pascu la 2 Mai vor primi despăgubiri morale cuprinse între 20.000 și 250.000 de euro
ADVERTISEMENT

Curtea de Apel Constanța l-a condamnat definitiv pe Vlad Pascu la 10 ani de închisoare, găsindu-l vinovat de accidentul de la 2 Mai, în care două persoane și-au pierdut viața și alte trei au fost rănite. Judecătorii au decis ca victimele să primească daune morale în valoare de aproximativ 1,7 milioane euro, după cum urmează: 700.000 de euro către rudele lui Andrei-Sebastian Olariu (decedat), 640.000 de euro către familia Robertei-Maria Dragomir (decedat), 250.000 de euro către Cristina Ileana Ionescu (grav rănită, cu infirmitate permanentă), 100.000 de euro Vlad-Alexandru Coniac (rănit) și 20.000 de euro pentru Darius-Dumitru Bârzan (rănit).

Victimă și martor cheie în dosarul lui Vlad Pascu, Darius Bârzan ”nu a dovedit un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale”

Cazul lui Darius-Dumitru Bârzan, supraviețuitor al accidentului de la 2 Mai este unul mai special. Student la Academia de Științe Economice din București, Bârzan este singura victimă pentru care judecătorii Curții de Apel Constanța au luat decizia să-i scadă cuantumul daunelor morale de la 50.000 de euro – cât stabilise Judecătoria Mangalia pe fond, la 20.000 de euro.

ADVERTISEMENT

FANATIK a descoperit în motivarea instanței că judecătorii au considerat că în cazul lui Darius există riscul unei ”îmbogățiri fără justă cauză”, ținând cont de urmările pe care accidentul de la 2 Mai le-a avut asupra lui.

Magistrații și-au fundamentat decizia pe faptul că tânărul ”nu a dovedit un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale”, similar cu a celorlalte victime rănite. Chiar și așa, instanța de fond i-a acordat despăgubiri morale de 50.000 de euro, pe motiv că ” nu a considerat mai puțin importantă trauma psihică prin care acesta a trecut, faptul că, așa cum s-a arătat, și-a văzut prietenii smulși de lângă el și uciși în mod tragic, aflându-se chiar el într-un asemenea pericol și nu se poate afirma, în mod similar, că asemenea amintiri vor putea fi uitate iar partea civilă își va redobândi vreodată aceeași stare psihică identică stării anterioare accidentului”. 

ADVERTISEMENT

Curtea de Apel Constanța a avut altă părere și a considerat că Bârzan nu a suferit chiar atât de mult din cauza rănilor provocate de accidentul de la 2 Mai, iar acesta a putut să-și trăiască liniștit viața, mai departe.

ADVERTISEMENT

Curtea de Apel Constanța: ”Leziunile nu au pus victima într-o situație de inferioritate față de semenii săi”

”În schimb, fără a nega șocul intens resimțit și de către partea civilă Bârzan Darius-Dumitru, Curtea apreciază că numărul zilelor de îngrijiri medicale afectate vindecării, dar și tipul de leziuni cauzate nu au pus-o pe aceasta într-o situație de inferioritate cu semenii săi de-a lungul unei perioade întinse de timp și nici nu i-au diminuat posibilitățile de a participa la viața socială și de familie, comparativ cu situația anterioară vătămărilor produse, cum a fost în cazul celorlalte două părți civile vătămate corporal.

ADVERTISEMENT

De aceea, suma acordată părții civile Bârzan Darius-Dumitru cu titlu de daune morale se impune a fi diminuată la 20.000 euro, această sumă reprezentând o justă și echitabilă reparație și eliminând riscul ca cel vătămat să beneficieze de o îmbogățire fără justă cauză.

Contrar susținerilor scrise ale părții responsabile civilmente, nici Curtea nu a reținut, astfel cum s-a analizat pe latura penală a cauzei, contribuția victimelor în evenimentul rutier, producerea și urmările accidentului putând fi prevenite exclusiv de către inculpat, care a încălcat multiple reguli de circulație, astfel că nici din această perspectivă nu se justifică diminuarea daunelor morale acordate în cauză”, se arată în motivarea Curții de Apel Constanța, consultată de FANATIK.

ADVERTISEMENT

Ce înseamnă îmbogățirea fără justă cauză

Îmbogățirea fără justă cauză reprezintă un principiu juridic din dreptul civil care se poate aplica atunci când o persoană primește sau își însușește un folos material în detrimentul altei persoane fără să existe un temei juridic care să justifice acest avantaj. Codul civil prevede că sancțiunea pentru îmbogățirea fără justă cauză este restituirea sau despăgubirea.

Unii specialiști consideră că termenul de ”îmbogățire fără justă cauză”, extrem de uzitat în instanțele din România, este interpretat greșit în multe dintre cazuri. Asta pentru că îmbogățirea fără justă cauză nu poate exista atunci când aceasta este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, care ea însăși reprezintă un temei juridic (o justă cauză). Singura excepție este atunci când o hotărâre judecătorească este anulată, desființată sau revizuită.

Bârzan, care solicitase daune morale de un milion de euro, le-a dat autorităților informații prețioase despre cum s-a petrecut accidentul. El a explicat că victimele nu se alfau pe carosabil, așa cum s-a spus inițial. De asemenea, tânărul a dezvăluit și modul în care trei dintre membrii grupului au scăpat fără nicio zgârietură, prin faptul că deplasarea nu se făcea în mod compact:

Darius Bârzan, despre accidentul produs de Vlad Pascu: ”N-ea lovit cu o viteză foarte mare”

„În dimineața zilei de ieri eram un grup de opt persoane, eu și încă șapte. Ne-am strâns pentru a serba ziua unui prieten care astăzi a făcut 21 de ani. Noi veneam dinspre Vama Veche spre 2 Mai, unde aveam cazarea. Pe drum, circa 90%, circa 35 de minute pe jos am avut o porțiune pietonală, pe partea pe care a avut loc și accidentul. Mai aveam o porțiune de drum de Drum Național care nu era prevăzută cu trotuar. Partea carosabilă avea o bandă pe stânga, una pe dreapta. Iar pe banda din dreapta, de unde venea și șoferul care i-a ucis pe Roberta și pe Sebastian, era un marcaj continuu care în mod normal un conducător auto nu poate să o atingă sau să treacă de ea.

Apoi acestă persoană a intrat în noi. Noi eram mai răsfirați ca grup. Erau trei băieți în față, care nu au pățit nimic, noi eram cinci în spate, tot așa mai răsfirați, dar pe o porțiune foarte mică. Pe noi ne-a lovit cu o viteză foarte mare”, a povestit tânărul în instanță.

Tags: