Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care reprezintă doar o parte a cheltuielilor cu sănătatea, este unul dintre cele mai mari bugete din sistemul public. Pentru anul 2024 au fost alocate 62,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă circa jumătate din suma alocată pentru pensii și mai mult decât dublu pentru apărare (dacă excludem programele de înarmare pe mai mulți ani).
La finalul lunii octombrie a anului trecut, ultima lună pentru care există date privind plățile efectuate din Fondul Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNASS) administrat de către CNAS, pentru produse farmaceutice și materiale sanitare fuseseră cheltuite 2,76 miliarde lei. Per total, în cele zece luni ale anului precedent, costurile cu medicamente și materiale sanitare se ridicaseră la 16,74 miliarde lei.
Cea mai mare parte a acestei sume, 14,78 miliarde lei, a reprezentat costul medicamentelor: 6 miliarde medicamentele cu sau fără contribuția personală și alte 8,7 miliarde, medicamentele pentru boli cronice utilizate în programele naționale. Bugetul inițial aprobat la începutul anului doar pentru aceste medicamente a fost de 15,12 miliarde.
Cu un an înainte, pentru 2022, bugetul inițial aprobat pentru decontarea acestor medicamente a fost de circa 13,26 miliarde, sumă care avea și să fie cheltuită până la finalul anului (5,8 miliarde pentru medicamente și alte 7,4 pentru medicamentele pentru boli cronice). În anul 2019, înaintea pandemiei, același buget era de circa 11 miliarde, ceea ce înseamnă că în patru ani a existat o creștere a acestor cheltuieli cu aproape 50%. Dacă mergem și mai în trecut, vedem că în anul 2013, deci cu zece ani în urmă, bugetul pentru medicamente era similar cu cel din 2019, de aproape 10 miliarde, însă medicamentele pentru boli cronice nu însemnau decât 2,8 miliarde.
Asta înseamnă că, practic, costurile cu medicamentele au început să crească vertiginos odată cu anul 2021, atunci când țara noastră a fost afectată de criza inflaționistă. Dacă în acel an România înregistra o inflație de 4,1 %, această cifră avea să se tripleze anul următor, când depășea pragul de 12%. Creștea prețului medicamentelor se vede în costurile lunare suportate din bugetul Casei. Astfel, în luna ianuarie a anului 2018, aceste costuri s-au ridicat la 257 milioane (medicamente cu sau fără contribuție personală). În luna octombrie a anului trecut, aceeași sumă a ajuns la 919 milioane.
În luna septembrie a anului trecut, ministrul de finanțe Marcel Boloș se plângea de costurile ridicate din sănătate, și spunea că efectiv nu înțelege unde se duc toți acești bani. „Bugetul pe care îl alocăm CNAS este unul consistent, 55 de miliarde de lei la nivelul unui an, şi bugetul acesta creşte de la an la an. Încă nu ştim care sunt cauzele, probabil că şi creşterea preţului la utilităţi şi tot ce înseamnă costul medicamentelor”, spunea acesta, precizând că suma nu include alte 24 de miliar de la Ministerul Sănătății, pentru propriile spitale. „Socotiţi şi dvs.: sunt peste 75 de miliarde de lei alocaţi pentru domeniul de sănătate”.
Pe lângă costul medicamentelor, o altă mare parte din bugetul CNAS se duce pentru decontarea serviciilor medicale din ambulatoriu, practic serviciile medicale care nu necesită internarea, acordate în mai puțin de 24 de ore. Anul trecut, din bugetul Casei de 54 de miliarde, au fost bugetate pentru serviciile în ambulatoriu 8,07 miliarde, din care marea parte a costurilor s-au dus către serviciile de asistență medicală primară (3,4 miliarde) și asistență medicală de specialitate (2,57 miliarde). Până la finalul lunii octombrie, din această sumă fuseseră cheltuite 7,1 miliarde. Doar în luna octombrie, costurile serviciilor medicale în ambulatoriu s-au ridicat la 961 milioane lei.
În anul 2022, pentru asistența medicală din ambulatoriu fuseseră alocate 7,2 miliarde lei, în creștere de la 6,07 miliarde în anul precedent. În anul 2020, suma alocată pentru aceleași servicii fusese de 5,33 miliarde. Asta înseamnă că, la fel ca în cazul medicamentelor, vedem o creștere cu circa 50% a cheltuielilor pentru asistența medicală din ambulatoriu în doar ultimii trei ani.
Această creștere poate fi observată și pe cheltuielile efectuate luna. Dacă ne uităm doar la serviciile de asistență medicală primară, vedem că în anul 2018 fuseseră alocate 2 miliarde lei. În luna ianuarie a acelui an, au fost decontate servicii în valoare de 124 milioane, iar în luna decembrie aceste costuri aveau să ajungă la 190 de milioane. În luna ianuarie a anului 2021, asistența medicală primară din ambulatoriu avea să coste Casa suma de 202 milioane, iar în luna decembrie a aceluiași an, suma avea să ajungă la 290 de milioane. În ianuarie 2022, aceleași costuri avea să crească la 227 milioane, pentru ca să ajungă la 267 milioane în ianuarie 2023. În luna octombrie a anului trecut, suma ajungea la 414 milioane.
Per total, față de anul 2018, bugetul destinat acestor servicii de asistență medicală primară a crescut de la 2 miliarde la 3,4, adică o creștere cu aproape 75%. În aceeași perioadă de timp, suma destinată pentru decontarea serviciilor medicale în spitalele generale au crescut cu circa 20%, de la 10,2 miliarde în 2018, la 12,07 miliarde în 2023.
În anul 2018, CNAS a avut un buget total de aproape 35 de miliarde lei, ceea ce înseamnă că față de bugetul din 2024 asistăm la o creștere cu aproape 85%.
În ceea ce privește decontarea tratamentelor medicale acordate în Uniunea Europeană pacienților români, începând cu anul 2018, Casa a alocat în fiecare an până în 2021 suma de 443 milioane lei. În anul următor, în 2022, suma a fost majorată cu aproape 50%, ajungând până la 643 milioane. Anul trecut, în primele zece luni, suma cheltuită la aces capitol a fost de 219 milioane, asta deși inițial fuseseră alocate 496 de milioane. Asta înseamnă că, în ultimii șase ani, statul român a cheltuit circa 2,5 miliarde lei pentru decontarea serviciilor medicale oferite în cadrul UE.
Principalele afecțiuni pentru care pacienții români au beneficiat de decontarea tratamentelor în cadrul UE a fost, potrivit rapoartelor anuale ale CNAS, afecțiuni ale sistemului circulator și afecțiuni oncologice.