Cum au fost protejați noii lideri din Mișcarea Legionară. Magistrații, în urmă cu un an, despre site-ul vizat azi de CNA: ”Conține doar informații istorice”

Mai multe plângeri penale, care au vizat activitatea unor site-uri care transmit mesaje cu caracter legionar, au fost clasate de procurori, în ultimii ani. Ulterior, soluția parchetelor a fost confirmată, pe bandă rulantă, în instanță. Acum, CNA spune că vrea să interzică ”conținutul ilegal pentru materiale audiovizuale care promovează regimuri totalitare” identificate pe site-uri, pagini de Facebook, canale Youtube și posturi de radio online.

Cine este, de fapt, șeful autointitulat al Mișcării Legionare din România

Una dintre domeniile online vizate de decizia CNA este ”miscarea-legionara.net”, care se prezintă drept site-ul oficial al Legiunii Arhanghelul Mihail și al Gărzii de Fier. Consiliul a notificat Directoratul Național de Securitate Cibernetică în legătură cu acest site.

Pagina se deschide cu fotografiile lui Corneliu Zelea Codreanu și a lui Horia Sima, despărțiți de ”crucea triplă”, simbolul Gărzii de Fier (ramura politică și paramilitară înființată de Codreanu în 1933 și scoasă în afara legii de premierul IG Duca, în 1933).

Domeniul miscarea-legionara.net este deținut de Șerban Suru, autointitulat ”șef al Mișcării Legionare din România”. Până în urmă cu doi ani, acesta avea afișată în fața casei sale, din zona Gării de Nord, o siglă a Mișcării Legionare. Tot aici, el a deschis o bibliotecă legionară (centru de documentare). De asemenea, Suru afirmă că ”Legiunea Arhanghelului Mihail, cunoscută și sub denumirile de Mișcarea legionară sau Garda de Fier este o organizație care activează conform Constituției”.

Digi24.ro

Călin Georgescu spune că baza militară Mihail Kogălniceanu va fi folosită ca „poartă de intrare în război” cu Rusia VIDEO

În 2002, Suru a trimis o scrisoare deschisă pentru Guvern, Parlament și Președinție prin care critica OUG 31, care se referea la ”interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist și xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii”.

Suru spunea că ”Mișcarea Legionară nu intră sub incidența acestei ordonanțe”, pentru că ideologia ei nu este ”nici fascistă, nici nazistă, nici xenofobă sau rasială”. Scrisoarea purta însemnele Gărzii de Fier și a Mișcării Legionare.

Șerban Suru s-a îmbrăcat în verde la Tâncăbești

În 2015, Legea 217/2015 a modificat OUG 31/2002, adăugând organizațiile și simbolurile legionare, celor deja interzise. Legea face referire directă la Mișcarea Legionară ”prin care se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier și Partidul Totul pentru Țară”.

Astfel, începând cu anul 2015, se creează cadrul legal pentru pedepsirea cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi pentru persoanele care răspândesc și utilizează în public simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Digisport.ro

Vestea primită de Leonard și Monica Doroftei din partea fiului mijlociu

La data de 7 decembrie 2024, Șerban Suru s-a numărat printre liderii Mișcării Legionare care au fost chemați la audieri, după ce au participat la întâlnirea de la Tâncăbești, din 30 noiembrie, unde ar fi purtat uniforma cu însemne legionare și a efectual salutul legionar.

Nu este prima dată când simpatizanții mișcării legionare se întâlnesc, însă e prima dată când autoritățile par să ia în serios astfel de evenimente. În 2017, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România Elie Wiesel a sesizat Parchetul după o reuniune a legionarilor conduși de Șerban Sutu.

Parchetul, sesizat încă din 2017 despre reuniunile organizate de Mișcarea Legionară

„În perioada 28-30 aprilie 2017, la Pensiunea … din …, str. Păcii, nr. 110, …, administrată de numita … a avut loc o întâlnire a simpatizanţilor Mişcării Legionare la care au participat în jur de 25 de persoane, o parte dintre acestea fiind cazate la pensiune.

Scopul întâlnirii, aşa cum reiese din declaraţiile martorilor … a fost pentru cunoaşterea unor simpatizanţi ai Mişcării, din zona Ardealului, precum şi pentru primirea a 2 noi membri. Aceştia au precizat totodată că ceremonia s-a desfăşurat în curtea pensiunii, nu au mai participat alte persoane din exterior, iar o parte dintre membrii Mişcării Legionare au îmbrăcat uniforma verde şi au arborat steagul verde ce are reprezentat pe el un gard, despre care afirmă că reprezintă un soimbol împotriva expansiunii comunismului în perioada interbelică.

Aspectele relatate de martori au fost confirmat de către administratorul pensiunii, care a declarat că persoanele prezente au fost discrete, nu s-au manifestat într-un mod zgomotos şi nu au produs acte de tulburare a liniştii publice. În data de 30 aprilie 2017 pe blogul Mişcării Legionare, respectiv la adresa web: gardalegionara.blogsport.ro, precum şi pe pagina de Facebook a utilizatorului Șerban Suru, ambele administrate de Șerban Suru, a fost postat un material cu titlul Mişcarea Legionară – întâlnirea din 28-30 aprilie 2017 în care erau prezentate imagini de la evenimentul în cauză.

Fiind audiat cu privire la imaginile postate, care conţin simboluri legionare şi fasciste, martorul Șerban Suru care este şi președintele organizaţiei a precizat că acestea au fost un caracter de informare a publicului şi nu incită la ură, violenţă, xenofobie, antisemitism”, se arată în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

Procuror: ”Fapta nu există”

Dosarul a rămas în așteptare timp de cinci ani, după care a fost clasat, întrucât ”faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

Instituția a atacat soluția procurorului în instanță, însă și această acțiune a fost respinsă. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 2 au scris în motivare că ”textul mai sus citat (OUG 31/2020) nu conţine o trimitere literală la scopul unor atare acţiuni de utilizare în public, astfel cum reclamă petenta”, respectiv ”nu s-a dovedit scopul infracţiunii ce i se impută intimatului, acela de a fi fost săvârşită în vederea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare sau la săvârşirea de infracţiuni de genocid contra umanităţii sau crime de război, lipsind, prin urmare vinovăţia prevăzută de lege”.

Site-ul oficial ”Mișcarea Legionară”, vizat acum de CNA, era în atenția procurorilor încă din 2019

Într-un alt dosar, Fundația Szekler Monitor a sesizat autoritățile cu privire la numitul Șerban Suru care ”răspândește simboluri legionare ale Legiunii Arhanghelului Mihail și ale Gărzii de Fier pe website-ul www.miscarea-legionara.net și totodată, prin intermediul site-ului, pune la dispoziția publicului materiale cu caracter legionar, în cadrul organizaţiei iniţiate sub numele „Mişcarea Legionară”.

Totodată, numitul Suru Șerban, prin afişarea unei pancarte conţinând inscripţia „Mişcarea Legionară”, însoţită de simbolul Gărzii de Fier, pe faţada imobilului din str. …, sector 1, sediu declarat al organizaţiei, a răspândit simboluri legionare, utilizându-le în public, toate acestea constând în acte prin care promovează idei, concepţii şi doctrine legionare”.

Plângerea a fost depusă în decembrie 2019, după care Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a extins urmărirea penală în 2021. În cele din urmă, procurorul a clasat cauza în februarie 2023, pe motiv că ”nu există interes public în urmărirea faptei”.

Fotografiile cu Zelea Codreanu și Sima, reprezintă doar ”informații istorice”, spun judecătorii

Și în acest caz, instanța a confirmat soluția procurorului. ”Or, înscrisurile ataşate dosarului cauzei, reprezentate de capturi de ecran ale unor postări pe site-ul www.miscarea-legionară.net nu reprezintă decât informaţii istorice cu privire la unele persoane ce au făcut parte din mişcarea legionară, conţinutul acestora neavând caracter rasist ori xenofob”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 1, consultată de FANATIK.

Judecătorul de cameră preliminară a mai scris în motivare că ”niciunul din înscrisurile ataşate, ce reprezintă capturi de ecran ale paginilor web în litigiu, nu promovează ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist”. Concluzia magistratului a fost că faptele care i se impută liderului legionar nu există.