Au trecut nouă ani de la momentul în care PSD și PNL și-au dat mâna și au forțat suspendarea șefului de stat. Mai exact, la 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea îndepărtării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru și s-a decis organizarea unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcție a acestuia.
De remarcat că gestul nu reprezenta o premieră pentru politica românească. Era chiar pentru a doua oară când Traian Băsescu trecea printr-o asemenea acțiune, precedenta suspendare din 2007 încheindu-se cu un succes răsunător pentru acesta. Nu mai puțin de 74% dintre voturile exprimate atunci au fost împotriva demiterii. A doua tentativă a USL-ului, alianța care guverna țara era însă considerată cu șanse mult mai mari.
Întreaga acțiune a pornit încă de 3 iulie 2012, atunci când Parlamentul reunit în sesiune extraordinară l-a revocat din funcția de Avocatul Poporului pe Gheorghe Iancu. Aceasta a fost preluată în variantă de interimat de către Valer Dorneanu. S-au opus cei din PDL care n-au stat o clipă pe gânduri și au transmis că vor ataca decizia la Curtea Constituțională, for care avea să decidă că demiterea Avocatului Poporului a fost una constituțională.
În aceeași zi, Vasile Blaga, președinte al Senatului, a fost înlocuit prin votul plenului cu Crin Antonescu, adică cel care conducea la acel moment Partidul Național Liberal. Şi această decizie a fost una aspru criticată.
Iniţiatorii au spus că prevederile regulamentului Senatului arată că președintele poate fi revocat din funcție la propunerea a 1/3 din senatori dacă încalcă grav sau în mod repetat prevederile regulamentului.
Pentru a se ajunge la suspendarea preşedintelui era nevoie de încă o mutare pe tabla de şah. Astfel, Roberta Anastase a fost şi ea revocată din funcția de președinte al Camerei Deputaților pentru modul în care a condus, în anul 2011, o ședință de plen. În locul ei era numit prin vot Valeriu Zgonea.
De remarcat că înlocuiţii Vasile Blaga și Roberta Anastase au atacat decizia la Curtea Constituțională. N-au avut însă prea mult succes, instituţia precizând că solicitărilor lor sunt inadmisibile. Motivaţia a ţinut de faptul că guvernul emisese cu câteva zile înainte o OUG ce revoca dreptul Curții să judece hotărârile parlamentului. Această OUG a fost declarată neconstituțională câteva zile mai târziu, însă cei doi foști președinti nu au mai înaintat alte plângeri.
Trecut deja printr-o experienţă similară, Traian Băsescu a luat decizia de a susţine o conferință de presă în care nu a ezitat să-şi atace în termeni duri adversarii politici. Şeful statului a transmis că scopul acțiunilor USL, UDMR, UNPR ar fi punerea sub control a justiției, suspendarea șefului statului fiind doar o etapă în acest plan. Totodată, Băsescu a făcut un apel la liderii majorității să oprească imediat atacurile la adresa instituțiilor statului.
O zi mai târziu, mai exact pe 4 iulie, USL a depus în Parlament documentul de suspendare al președintelui. În text se susţinea că Traian Băsescu „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, ar fi făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului.
De asemenea, preşedintelui Băsescu i s-a reproșat declarația conform căreia nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament. Drept pentru care, la doar câteva ore distanţă, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care s-au eliminat hotărârile Parlamentului dintre actele asupra cărora se poate pronunța Curtea Constituțională.
Ordonanța de Urgență este publicată în Monitorul Oficial înainte de a fi publicate hotărârile referitoare la revocarea lui Blaga și Anastase, ceea îi pune pe aceștia în imposibilitatea de a le contesta la Curtea Constituțională.
Mai mult decât atât, la 5 iulie, Guvernul a adoptat și publicat o OUG care a modificat Legea referendumului stabilind că președintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum și nu cu jumătate plus 1 din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale și că vor putea vota și cetățenii români aflați în străinătate.
A fost scandal mare chiar în ziua suspendarii. Astfel, pe 6 iulie, Curtea Constituțională a emis un comunicat de presă în care a anunțat că judecătoarea Aspazia Cojocaru a fost amenințată cu privire la votul pe care urmează să-l dea. De remarcat că instituția nu a emis un aviz ferm cu privire la suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, ci s-a mulțumit să replice la acuzațiile punctuale ale USL, pronunțându-se uneori în favoarea președintelui, iar alteori însușindu-și criticile PNL și PSD.
Avizul Curții fiind doar consultativ, în Parlament s-a votat suspendarea președintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru și 114 voturi împotivă. La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.
Cu doar câteva zile înaintea referendumului, Traian Băsescu a ieșit în fața oamenilor și le-a solicitat acestora să boicoteze referendumul. Unul care a ne-a costat serios. 95.000.000 de lei, da, citiți bine, atât a cheltuit statul român în joaca „uite președintele, nu e președintele”.
A fost mișcarea câștigătoare a lui Băsescu pentru că din numărul total al cetățenilor cu drept de vot, adică 18.292.464, la urne s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%, însemnând 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11,15%, adică 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui.
Vă readucem aminte că în 2009 , Traian Băsescu fusese reales președinte cu 5.277.068 voturi, adică cu 2.236.768 mai puține voturi decât cele valide pentru demitere. În cele din urmă, Curtea Constituțională s-a pronunțat pe 21 august 2012 în privința invalidării referendumului
Un alt detaliu interesant este acela că după suspendare, până la referendum, președintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituției, președinte interimar al României.