Spitalele de campanie au apărut ca ciupercile după ploaie în România, doar că nu au apucat să fie folosite, în condițiile în care investiția a fost de zeci de milioane de lei.
Autoritățile nu au apreciat corespunzător amploarea epidemiei de coronavirus din România și, în timp ce se laudă pentru buna gestionare a cazurilor COVID-19, realitatea arată că au fost investite zeci de milioane de euro pe spitalele de campanie care nu au primit niciun pacient.
FANATIK vă prezintă în continuarea harta spitalelor modulare achiziționate de autorități din bani publici și sponsorizări private, care nu ajută în nicun fel la diminuarea epidemiei COVID-19.
Ordinului ministrului Sănătății nr. 623 din 14 aprilie 2020, privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, arată că în România au fost pregătite mai multe unități sanitare pentru eventuala îngrijire a pacienților infectați cu noul coronavirus.
Acest plan prevede ca 29 de spitale din țară să fie destinate pacienților COVID-19, la această listă adăugându-se alte peste 80 de unități medicale de suport, printre care și câteva spitale de campanie (lista completă poate fi consultată AICI).
Lista pare să fie mai mult decât suficientă, cel puțin până în acest moment, asta pentru că spitalele de campanie nu au avut parte de activitate, de la începutul epidemiei de coronavirus și până acum. Dar ce sunt aceste spitale de campanie?
Spitalele de campanie, sau Sistemele Modulare Medicale de Izolare și Tratament (SMMIT) pot fi amplasate în diferite locații, la nevoie, fiind folosite în special în zonele de război, dar acestea au început să fie utilizate tot mai des și în alte puncte cheie, acolo unde situația o cere.
De altfel, am văzut cu toții amplasarea unor astfel de unități sanitare în Wuhan, oraș considerat a fi locul de origine al noului coronavirus.
Autoritățile române au decis și ele amplasarea unor astfel de spitale de campanie în marile orașe din țară sau în apropierea acestora, în eventualitatea în care numărul cazurilor COVID-19 ar depăși capacitatea de tratare a spitalelor prevăzute în lista de mai sus.
FANATIK vă prezintă în continuare lista celor mai importante spitale de campanie ridicate în ultimele luni, precum și costul unor astfel de investiții.
București
Pe 8 mai, Ziarul Financiar scria că primarul Capitalei, Gabriela Firea, anunţa inaugurarea „celui mai mare spital modular din ţară”, unde ar putea fi trataţi 500 de pacienţi cu forme uşoare de infecție COVID-19.
Unitatea medicală respectivă se află amplasată în incinta Spitalului „Victor Babeş” din Bucureşti și este ținută acolo în caz de „tsunami”.
„Această unitate va fi folosită în cazul în care este nevoie. (…) În cazul în care va fi un aflux de pacienţi, va fi un val sau un tsunami, vom fi mai relaxaţi pentru că într-o această structură pot sta pacienţii cu simptome uşoare sau chiar cei asimptomatici, dar care trebuie să fie urmăriţi. (…)
Este o rezervă care, ca număr de paturi, este egal cu numărul de paturi al Spitalului „Victor Babeş” ”, declara atunci Dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului „Victor Babeş “.
Odată ce epidemia de coronavirus va lua sfârșit, spitalul de campanie va fi folosit ca „organizare de şantier pentru Spitalul Metropolitan”, a declarat la acea vreme Gabriela Firea.
News.ro scria atunci că cele peste 250 de containere utilizate, canalizarea, electricitatea, echipamentele si dotarile necesare pentru ridicarea spitalului modular au costat până în 2 milioane de euro.
Miercurea Ciuc
Potrivit site-ului 360medical.ro, la Șumuleu Ciuc a fost finalizat un nou spital modular pentru tratarea pacienților diagnosticați cu COVID-19. Valoare investiției a fost de 245.000 lei și reprezintă o extensie modulară a secției de boli infecțioase și pneumologie a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc, de la Șumuleu-Ciuc.
Aici ar trebui tratați pacienții cu noul coronavirus, dacă numărul de cazuri va depăși capacitatea spitalelor destinate tratării acestor pacienți. Ultimul bilanț arată însă că în județul Harghita au fost confirmați 100 de pacienți COVID-19.
69 persoane se aflau miercuri, 20 mai, internate în Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și în Spitalul suport COVID-19 din Odorheiu Secuiesc, sub supraveghere medicală, în timp ce 20 de pacienți au fost declarați vindecați iar o persoană a decedat, potrivit DSP Harghita.
Iași
Pe 21 aprilie, Agerpres scria că preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, anunța finalizarea procedurii de achiziţie a unui spital mobil modular, câştigătoarea licitaţiei fiind o firmă din Turcia.
“Sper ca cei desemnaţi câştigători de comisia formată la nivelul Euronest să respecte termenele contractuale şi în mai puţin de o lună această unitate medicală să poată primi pacienţi. Această investiţie reprezintă un efort financiar consistent pentru orice buget local. A
preciez consensul la nivelul consilierilor judeţeni de la Iaşi şi Neamţ. Valoarea contractului este de 13,2 milioane de euro. Vom avea un spital cu 250 de paturi, din care 100 pentru terapie intensivă.
Termenul de livrare este de maximum 20 de zile. De asemenea, firma desemnată se obligă ca în termen de şapte zile să instaleze, să pună în funcţiune şi să obţină avizele necesare de la Ministerul Sănătăţii. Garanţia oferită este de 24 de luni pentru tot ansamblul şi echipamentele medicale livrate”, a declarat atunci Maricel Popa.
După 20 de zile, în loc de spital modular, Consiliul Județean a primit doar poze de la firma din Turcia, notează Libertatea. Astfel, la 29 de zile de la semnarea contractului, nici unul din cele peste o sută de containere ale spitalului modular nu a ajuns la Leţcani.
În județul Iași au fost confirmate 428 de cazuri de infecție COVID-19. Dintre acestea, până miercuri, 20 mai, 210 pacienți au fost declarați vindecați, în timp ce 27 de persoane au decedat.
Cluj
Site-ul G4Media anunța pe 17 aprilie că Primăria Cluj a inclus în bugetul pentru 2020 și achiziționarea unui spital de campanie pentru ISU Cluj. Primarul Emil Boc a anunțat că spitalul a fost achiziționat și amenjat deja, costurile pentru această investiție ajungând la 714.300 lei.
„E un punct medical de ultimă generație care permite intervenția de urgență pentru minimum 20 de persoane. Acest spital de campanie include și o ambulanță și a fost cumpărat din banii clujenilor pentru a salva vieți în vremuri critice.
Este prima dotare de acest fel din România. Poate fi utilizat inclusiv în acesta perioadă pentru combaterea epidemiei de Coronavirus. Sper ca ISU Cluj să nu fie în situația de a-l folosi pe des, dar dacă este nevoie, suntem pregătiți”, anunța primarul Clujului, Emil Boc.
Echipamentul achiziționat de municipalitate va intra în dotarea ISU Cluj, potrivit declarațiilor susținute de Emil Boc.
Bilanțul de joi, 21 mai, arăta că la Cluj au fost înregistrate 538 de cazuri de infecție cu noul coronavirus. Până miercuri, 20 mai, 299 de persoane s-au vindecat, iar alte 15 au decedat.
Arad
TVR1 anunța că la Arad a fost amenajat un alt spital de campanie pentru pacienți infectați cu noul coronavirus, amplasat în Centrul expozițional al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.
Unitatea sanitară are o suprafață de 4500 de mp și beneficiază de două săli a câte 120 de paturi, în timp ce Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad se va ocupa de asigurarea aparaturii și a cadrelor medicale.
Amenajarea spitalului de campanie a fost realizată cu ajutorul pompierilor și militarilor din Arad, iar banii au venit și din mediul privat, o investiție ce a totalizat 200.000 de euro, potrivit publicației Caleaeuropeană.ro.
Bilanțul anunțat joi, 21 mai, arată că în județul Arad au fost confirmate 697 de cazuri COVID-19. Dintre acestea, 439 de pacienți s-au vindecat, iar alți 75 au decedat, potrivit site-ului covid19.geo-spatial.
Timișoara
Și la Timișoara a fost dispusă realizarea unui spital de campanie. Decizia a fost luată de CJ Timis, care a aprobat 200.000 lei pentru operaționalizarea spitalului de campanie, anunța Opinia Timișoarei pe 29 aprilie.
Nicolae Robu, primarul din Timișoara, a spus atunci că decizia a fost luată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență.
„Noi, ca primarie, am sprijiniit amenajarea cu societățile noastre, inclulsiv colectând bani de la sponsori, pentru că nu aveam prevederi bugetare pentru asta. Cumpărăm cabinele de duș, 35 la număr, pe bani obținuți din sponsorizare.
Și de data aceasta, sponsorii au fost receptivi. Pe acelasi grup de WhatsApp, pe vremuri lansam rugăminți de contribuție la donații pentru echipa Poli. Primeam răspunsuri și nu prea de la cei 100 de membri ai grupului, dar acum, la greu, aceiași care s-au oferit, atâta cât poate fiecare, aceiași care au sprijinit și fotbalul au contribuit și acum, s-au alăturat și alții„, a declarat Nicolae Robu.
Printre sponsori s-a aflat și E-Distribuție Banat, care a asigurat conectarea spitalului la electricitate.Valoarea echipamentelor și a lucrărilor efectuate de E-Distribuție Banat ajunge la peste 50.000 euro, anunța compania.
Spitalul este acum complet funcțional, doar că lipsesc pacienții, asta pentru că autoritățile au estimat un număr mai mare de bolnavi față de bilanțul actual.
În județul Timiș au fost confirmate 494 de persoane cu noul coronavirus, dintre care 377 au fost declarate vindecate, iar alte 50 au decedat.
Potrivit ordinului de ministru, în Timiș funcționează 3 locații ca spitale de suport COVID-19. Dintre acestea, Primăria Timişoara a achiziţionat 110 paturi pentru cele două secţii de boli infecţioase ale Spitalului „Victor Babeş”, astfel că, cel mai probabil, spitalul de campanie nu va fi folosit niciodată.
Constanța
Agerpres scria pe 1 mai că pregătirile pentru Sistemul Medical Modular de Izolare şi Tratament (SMMIT) de pe Stadionul Portul din Constanţa sunt “pe ultima sută de metri”.
Spitalul de campanie din Constanța este dotat în mare parte cu echipamentele medicale necesare și sunt în derulare achiziţii pentru noi echipamente. Aici ar trebui să fie aduşi pacienţi infectaţi cu COVID-19, cazuri uşoare şi medii, mai prezintă aceeași sursă.
Echipamentele necesare pentru ridicarea Spitalului Modular de Izolare și Tratament au fost achiziționate de către Ministerul Apărării Naționale, prin Unifarm și aduse tocmai din Olanda, scrie EVZ. Valoarea investiției a fost de 11,5 milioane de lei.
În plus, E-Distribuție Dobrogea a contribuit cu alți bani la spitalul militar de campanie din Constanța.
În județul Constanța au fost confirmate, până la data de 21 mai, 265 de cazuri COVID-19. Dintre acestea, 244 au fost declarate vindecate, iar alți 15 pacienți au decedat.
Având în vedere că la Constanța există deja 3 unități sanitare care pot trata pacienții infectați cu noul coronavirus, este lesne de înțeles că nici această investiție nu va apuca, cel mai probabil, să fie folosită, la fel ca și spitalele de campanie din alte județe.