News

Cum au învins fetele de la videochat ANAF-ul și Parchetul General. Dosar penal cu prejudiciu de 250 de milioane de euro clasat. De ce nu au contracte de muncă cele care lucrează în domeniu

Un dosar penal în care procurorii acuzau un prejudiciu de 250 de milioane de euro a fost clasat din cauza unui amănunt juridic, iar videochatistele nu pot fi obligate să aibă contract de muncă.
19.04.2022 | 23:42
Cum au invins fetele de la videochat ANAFul si Parchetul General Dosar penal cu prejudiciu de 250 de milioane de euro clasat De ce nu au contracte de munca cele care lucreaza in domeniu
Videochatistele nu sunt obligate să aibă contract de muncă. Amănuntul legal care a dus la clasarea unui dosar penal cu prejudiciu de 250 de milioane de euro
ADVERTISEMENT

ANAF și Parchetul General au suferit o înfrângere usturătoare într-un dosar deschis unui studio de videochat care nu le făcuse cărți de muncă colaboratoarelor sale.

Videochatistele pot să lucreze fără contract de muncă

În anchetă, procurorii au stabilit un prejudiciu de peste 250 de milioane de euro, după ce în cursul perchezițiilor la firma de videochat confiscase alte sume de bani. Acum, toate aceste măsuri asiguratorii au fost revocate. Dar ceea ce este mai important este faptul că decizia de clasare arată că sunt profesii pentru care încheierea unui contract de muncă nu este obligatorie. Iar vina, dacă este o vină aici, e a statului, care nu reușește să țină pasul cu evoluția societății.

ADVERTISEMENT

Pentru că, așa cum explică avocații de la Zamfirescu Racoți Vasile & Partners (ZRVP), care au obținut decizia de clasare, clientul lor pur și simplu nu avea cum să le facă un contract de muncă fetelor cu care colabora. „Atâta timp cât „meseria de videochatist” nu există în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și nici nu există un cod CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională), este imposibilă încheierea unor contracte de muncă între modele de videochat și studiouri”, au explicat avocații, citați de Economica.

Ei spun că acest aspect a fost confirmat, pe parcursul anchetei, prin răspunsurile oferite de Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală. „Având în vedere inexistența unui cod CAEN pentru această activitate, clientul a fost nevoit să identifice o soluție legală care să permită atât prestarea serviciului de către modelele de videochat în beneficiul studiourilor, cât și declararea și impozitarea veniturilor obținute prin prestarea acestor servicii. Această soluție a constat în încheierea de contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, iar avocații ZRVP au demonstrat legalitatea acestei decizii, infirmând acuzația penală”, au mai spus juriștii.

ADVERTISEMENT

Soluția, utilă doar ca model de argumentare

Întrebați cum se va răsfrânge această clasare asupra industriei de videochat, foarte dezvoltată în România, dar și asupra economiei în general, avocații s-au arătat destul de rezervați. „Prin apărările efectuate pe parcursul fazei de urmărire penală am demonstrat, în premieră națională, că în cazul activității prestate de modelele de videochat, specificul activității nu impune încheierea unor contracte de muncă între acestea și studiouri”, spun ei.

Având în vedere că apărările avocaților ZRVP au fost confirmate de Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, de experții desemnați pe parcursul fazei de urmărire penală și de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, putem afirma că s-a creat un precedent favorabil industriei de videochat”, adaugă juriștii.

ADVERTISEMENT

Dar, spun ei, „ordonanța de clasare nu se bucură de aceeași „autoritate de lucru judecat” ca o hotărâre definitivă; în plus, sistemul nostru de drept nu este unul în care precedentul judiciar să nască obligativitate întocmai ca legea”. Așa că doar „justețea și forța argumentelor (…) dau greutate acestei soluții de speță”, încheie avocații ZRVP.

Ancheta în acest caz a fost inițiată în 2014, sub acuzațiile de săvârșire a infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, și a fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii au vizat activitatea desfășurată un important jucător din industria de videochat din România.

ADVERTISEMENT
Tags: