Cum au motivat judecătorii ÎCCJ achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Dosarul se judecă în continuare, miza fiind mita de 800.000 de dolari

Călin Popescu Tăriceanu a fost acuzat în anul 2008 de către DNA că ar fi primit 800.000 de dolari de la denunțătorii Fujitsu Siemens Computers (intermediarii Microsoft în România) pentru ca statul român să-și plătească niște datorii mai vechi și să prelungească licențele Microsoft. Banii ar fi fost folosiți apoi de liderul PNL pentru a-i plăti pe consultanții israelieni Tal Silberstein și Arthur Finkelstein.

Tăriceanu achitat în lipsa probelor directe

Miza procesului o constituie mita de 800.000 de dolari, în condițiile în care faptele de care este acuzat fostul premier liberal s-au prescris de mult. Chiar Călin Popescu Tăriceanu a cerut ca procesul să continue, urmărind să obțină achitarea pentru ca banii să nu i se confiște. După decizia de achitare a fostului premier, DNA a făcut apel la completul de 5 judecători de la ÎCCJ, unde singura miză a rămas confiscarea sau nu a sumei de 800.000 de dolari.

Potrivit publicației G4media, dosarul DNA are la bază mai multe probe indirecte privind implicarea lui Tăriceanu în acest caz, sursa citată menționând că în urmă cu zece ani Instanța Supremă dădea condamnări pe astfel de probe, la fel cum a fost și în cazul Zambaccian.

Astfel, în acest dosar, procurorii au venit cu mai multe probe indirecte care ar fi demonstrat că fostul premier a știut și a aprobat primirea mitei de la intermediarii Microsoft. Pe de o parte este vorba despre denunțurile lui Dragoș Nicolaescu, directorul Fujitsu Siemens Computers (FSC) România și Florin Pletea (director în cadrul Microsoft România). Aceștia ar fi susținut la DNA că s-au înțeles cu premierul Tăriceanu, prin intermediul lui Petru Berteanu și Dorin Marian (șeful cancelariei lui Tăriceanu la acea dată), să pună la punct afacerea Microsoft în schimbul unui comision de 10 %.

Digi24.ro

Fără Rubicon, rușii „nu puteau intra în oraș”: Cum a reușit o unitate de elită a armatei ruse să întoarcă soarta bătăliei din Pokrovsk

Pe lângă aceste denunțuri, procurorii DNA au mai prezentat instanței mai multe emailuri cu discuții cu șefii de la FSC Austria, denunțurile Fujitsu Siemens Computers Gmbh din Austria, dar și cursul ulterior al evenimentelor privind licențele Microsoft și achitarea de către Petru Berteanu a datoriei lui Tăriceanu către consultanții israelieni.

Digisport.ro

Mircea Lucescu a intrat peste el în cameră și l-a prins în timp ce fuma. Reacția: total neașteptată

Judecătorii ICCJ au cerut probe directe privind implicarea lui Tăriceanu

Potrivit motivării semnate de completul de 3 de la ÎCCJ care l-a achitat pe Tăriceanu în primă instanță, nu doar Tăriceanu ar fi fost beneficiarul consultației israeliene ci și PNL, neexistând probe că fostul premier ar fi cerut mita sau ar fi avut cunoștiință de ea. Judecătorii au catalogat denunțurile oamenilor de afaceri drept simple speculații.

„Martorul (Dragoș Nicolaescu, directorul FSC România – n.r.) nu a menționat că a interacționat cu inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, ci a susținut că pe baza experienței sale anterioare în relațiile cu administrația publică, primul ministru era singura persoană care ar fi putut determina activitatea concertată a mai multor ministere implicate în vederea încheierii contractului (…)

Nu rezultă că Bogdan Teodorescu a indicat persoana publică asupra căreia îşi va exercita influența, susținerile martorilor în sensul că Primul Ministru al României era cel care trebuia să fie influențat fiind doar simple speculații ale acestora, fără a fi confirmate de vreun element probator (…)

Aprecierea martorilor cu privire la faptul că Petru Berteanu avea o legătură la nivelul primului ministru nu poate fi decât una subiectivă și nu poate fi avută în vedere de instanță în reținerea unui asemenea element în condițiile în care aceasta nu este confirmată în vreun mod din coroborarea probelor existente la dosarul cauzei”, se arată în motivarea completului de la Înalta Curte.

„Din coroborarea probelor menționate anterior, Înalta Curte reține faptul că inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu nu a solicitat direct sau prin intermediul altor persoane plata unei sume de bani pentru realizarea plăților rezultate din contractul inițial încheiat între Guvernul României, prin împuternicitul său Secretariatul General al Guvernului (SGGR), și Microsoft Ireland Operation Limited, prin împuternicitul său Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), ori a celor rezultate în urma încheierii actelor adiționale, negocierea purtându-se între martorul Bogdan Teodorescu și Viktor Malinowski”, se mai arată în motivarea instanței.