Cum dă statul cu piciorul la sume aproape duble față de PNRR. De unde ar putea obține România acești bani și ce s-ar putea face cu ei

România pierde an de an zeci de miliarde de euro din cauza economiei subterane și a incapacității statului de a colecta la buget banii datorați de firme. Este vorba de sume chiar mai mari decât cele care i-ar fi revenit României prin PNRR.

Cum dă statul cu piciorul banilor – suntem campioni la economie subterană

România ar avea acces, însă doar pur teoretic, la 28,5 miliarde de euro, bani ce ar trebui absorbiți prin PNRR. Totuși, dintre acești bani mai mult de jumătate (14,9 miliarde) vin sub formă de împrumuturi, chiar dacă la dobânzi modice, și doar 13,6 miliarde reprezintă granturi.

De fapt, cei 28,5 miliarde de euro, bani destinați României, ar fi trebuit să intre în visteria statului între 2021 și 2026, ceea ce înseamnă că în cazul fericit în care i-am obține pe toți, am lua primi mai mult de 4 miliarde de euro anual. Însă lucrurile stau cu totul altfel, În realitate, în toți acești ani am obținut doar 9,4 miliarde de euro, bani atrași până la 1 aprilie 2025.

În schimb, România ar avea acces an de an la sume mai mari decât întreg PNRR, dacă ar găsi soluții pentru a reduce economia subterană. În prezent, conform unui raport EY, România ar avea cea mai mare economie subterană dintre toate țările Uniunii Europene. Economia gri a României este estimată la 13,1% din PIB pentru 2023, adică circa 45,6 miliarde de euro. Dacă statul ar recupera fie și numai 0% din acești bani an de an, ar aduce la buget mai mult decât a absorbit până în prezent, în fiecare an, prin PNRR.

Digi24.ro

Unde a fost fotografiat George Simion, fix în ziua în care CCR a validat alegerile prezidențiale

Și asta nu este tot. România este campioană și la un alt capitol, tot unul de nedorit. Astfel, statul pierde anuale aproximativ 9 miliarde de euro din cauza decalajului fiscal la TVA. Mai pe înțelesul oricui, România este pe  ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA, cu un deficit de încasare de peste 30% (30,6%) și pierde în fiecare an acești bani din cauza faptului că ANAF nu poate recupera (colecta) acești bani la buget.

Aruncăm pe fereastră cu banii

Rezultă că doar banii din TVA pierduți într-un singur an sunt la fel de mulți ca cei pe care i-am atras în 5 ani prin PNRR. Iar banii pierduți într-un singur an din cauza economiei gri sunt cu încă aproximativ 60% mai mult decât toți banii puși la dispoziția României prin același instrument al Uniunii Europene, dar din care am absorbit doar o treime.

Digisport.ro

Gigi Becali a anunțat în direct la TV: ”Eu am secretul lui!”

Cauzele sunt multiple și țin în special de incompetența statului și de proasta sa capacitate de a colecta bani la buget, la fel cum are o performanță submediocră și în ce privește absorbția fondurilor europene. În timp ce ANAF supraveghează cadourile pe care și le fac între ei românii și caută să le impoziteze, scapă printre degetele larg răsfirate sume cu multe zerouri la capăt.

Analistul economic Adrian Negrescu și profesorul de economie Liviu Deceanu, de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, arată, într-o analiză pentru FANATIK, ce s-ar putea face cu sumele uriașe risipite an de an și explică ce soluții ar trebui luate pentru a reduce măcar pierderile.

Ce s-ar putea face cu banii

Cei mai mulți bani ar trebui să ajungă în infrastructură, dar și în alte domenii în care fiecare leu investit returnează cel puțin 1,5 lei. Tot din acești bani s-ar putea readuce sub control dezechilibrele macro ce amenință situația economică a țării. Bineînțeles, tot din acești bani s-ar putea reduce deficitul bugetar enorm care riscă să ducă România în incapacitate de plată.

Potrivit CNAIR, România avea la începutul anului 2025  aproape 1.280 km de autostradă și drum expres. În acest an, ar urma să fie inaugurați peste 200 km de șosele rapide. Numai din banii pierduți din proasta colectare a TVA, România ar face într-un an măcar o autostradă. Dacă se au în vedere sumele pierdute din cauza economiei subterane, s-ar face și mai multe.

„Am finaliza fără probleme poate două autostrăzi mari și ne-ar rămâne bani de spitale, de exemplu. Și pentru școli”, a spus analistul Adrian Negrescu, pentru FANATIK.

România se chinuie de 20 de ani să construiască 3 spitale regionale, la Iași, Cluj și Craiova. De atunci, costurile au crescut, astfel că numai pentru spitalul de la Iași, care se află în cea mai avansată stare, se estimează că vor fi plătiți peste 700 de milioane de euro. Totuși, cu mai puțin de o treime din banii pierduți de stat din cauza nerecuperării sumelor rezultate din TVA s-ar construi toate cele 3 spitale aflate în diferite stadii.

În acest caz, din sumele care ar fi aduse la buget din plățile TVA, ar mai rămâne bani pentru o autostradă, de exemplu Pitești – Sibiu. O altă autostradă care ar putea fi făcută după mai bine de 20 de ani de tentative eșuate ar fi Autostrada Transilvania.

Am avea altă Românie cu banii „gri” aduși în economia „albă”

Autostrada care străbate Valea Oltului și care asigura continuitatea pe coridorul IV pan-european asigură legătura României cu Occidentul prin Vama Nădlac şi spre Orient, prin punctul de frontieră Vama Veche, însă nu a putut fi finalizat în 35 de ani de la Revoluție. Într-un moment în care, conform Comisiei Europene, România a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în urma accidentelor rutiere din întreaga Uniune Europeană, construirea unor autostrăzi ar însemna inclusiv vieți cruțate.

„Am avea cu totul altă Românie dacă am reduce economia subterană, nici nu am mai recunoaște-o. În câțiva ani s-ar rezolva întreaga infrastructură rutieră și feroviară. De fapt, după părerea mea chiar infrastructura feroviară ar trebui să fie principala prioritate în acest moment. Să nu uităm că România are căi ferate pe care se circulă în 2025 cu 30-40 km la oră, în plină epocă a trenurilor moderne. Deci ar fi nevoie și de refacerea infrastructurii feroviare, pe care se pune mult accent în Uniunea Europeană”, a spus analistul, pentru FANATIK.

În plus, autostrăzile ar întoarce la buget sume importante, care s-ar putea apoi concretiza în alte investiții sau chiar în reducerea deficitului uriaș care amenință să sugrume economia României. Evident, o parte din bani ar putea merge și pentru reducerea deficitului faraonic de aproape 9% din PIB.

În sfârșit, România s-a împrumutat în 2024 cu 252 de miliarde de lei, echivalentul a peste 50 de miliarde de euro. Pentru aceste împrumuturi, statul va plăti și dobânzi, deloc mici. De altfel, România are în acest moment cea mai scumpă finanțare dintre toate țările membre ale Uniunii Europene. Necesarul de finanțare pentru 2025 ar fi similar, însă există experți care spun că va crește. Acești bani împrumutați contribuie din plin la deficitul bugetar al României, de departe cel mai mare dintre toate statele membre UE.

„După cum arată lucrurile, în 2025 vom avea un deficit bugetar și mai mare, iar riscurile cresc. Finanțarea e tot mai scumpă pentru România, în timp ce statul e incapabil să beneficieze de fondurile europene și să rezolve o problemă precum economia subterană. Bineînțeles că nu există țară care să nu aibă economie subterană, dar noi și aici stăm cel mai prost. Și asta nu de ieri-de azi, ci putem zice că dintotdeauna”, a mai spus Negrescu.

Cum s-a ajuns aici și ce ar fi de făcut

Profesorul de economie Liviu Deceanu, de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat ce ar trebui făcut pentru ca economia gri să fie redusă, iar statul să colecteze sume importante la buget. România a fost chiar obiect de studiu în acest sens, iar experții Comisiei Europene nu au reușit să înțeleagă de ce persistă aceeași problemă și la un nivel atât de ridicat.

„Birocrația și eficiența guvernamentală scăzută sunt printre principalele cauze, nu singurele. Nu-mi place să vorbesc despre corupție, dar nu o putem exclude în totalitate. Un sistem corupt nu va reuși să aducă la buget banii. Adăugăm aici și taxele mari sau oricum peste puterea companiilor mici și mijloci, care astfel caută de multe ori să nu le mai plătească și încearcă să eludeze legea”, a spus Deceanu, pentru FANATIK.

El aduce în discuție și „curba lui Laffer”, adică faptul că statul este tentat ori de câte ori apar probleme economice să mărească taxele, aceasta fiind cea mai ușoară cale de a aduce bani la buget. Problema este, susține Liviu Deceanu, că un sistem fiscal opresiv nu face decât să ucidă mediul economic sau să oblige firmele private mici și mijlocii să caute soluții pentru a eluda legea și astfel să supraviețuiască.

„Într-un termen mai neacademic și pe înțelesul oricui, mulgi vaca, dar nu trebuie să o mulgi până omori, că atunci sigur nu mai dă lapte. Așa și cu taxele și impozitele. Când sunt prea multe și prea mari biruri, ajungi să hrănești economia subterană, pentru că e firesc cumva ca firmele să caute soluții pentru a supraviețui și să fenteze în felul acesta statul”, mai spune Deceanu.

Există soluții, dar care până acum nu au dat rezultatele așteptate în România, chiar dacă în ultimii ani s-a mai îmbunătățit rata de colectare a sumelor la bugetul de stat.

„Digitalizarea României și profesionalizarea fiscului ar fi primele soluții. Mă gândesc la facturarea electronică și utilizarea plăților digitale, care nu mai pot să fie facultative. Legea trebuie respectată de toată lumea, fără să se facă excepții în cazul unora. Și ar fi nevoie de mai multă predictibilitate, inclusiv în ce privește fiscalitatea”, a mai spus profesorul Liviu Deceanu, pentru FANATIK.