News

Cum e afectată România de scandalul politic din SUA: “Tendințe extremiste, teorii ale conspirației și fake news”

14.01.2021 | 13:15
Cum e afectată România de scandalul politic din SUA:
Cum e afectată România de scandalul politic din SUAFoto: Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Scandalul legat de întârzierea preluării președinției SUA de către Joe Biden are repercusiuni asupra vieții politice românești. În contextul actual, mai ales după ce susținătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul, subminarea democației în America poate avea efecte nocive în multe țări, în care extrema dreaptă a „prins curaj”. Politologul Cristian Pîrvulescu avertizează, în exclusivitate pentru FANATIK, asupra pericolului pe care extremismul, teoriile conspiraționiste și știrile fabricate îl reprezintă pentru România.

Cristian Pîrvulescu este politolog și profesor la Universitatea din București, iar evenimentele ulterioare victoriei lui Joe Biden, în dauna lui Donald Trump, îl preocupă în mod deosebit. Provocat de FANATIK să explice în această perioadă tulbure ce reprezintă pentru România și pentru politicienii noștri scandalul declanșat în SUA de mișcarea „trumpistă”, Pîrvulescu a fost vehement: „Cu excepția extremei drepte, politicienii români s-au obișnuit cu ideea că Joe Biden a câștigat alegerile. Dacă, în 2016, au fost șocați de victoria lui Donald Trump, acum n-au mai fost nici atât de surprinși și nici atât de dezechilibrați de succesul lui Joe Biden. Nu uitați că, încă de la început, președintele Iohannis a recunoscut și a felicitat victoria lui Biden. Dar, în România, efectele vizibile sunt legate de tendințele extremiste, de teoriile conspirației și de fenomenul Fake news”.

ADVERTISEMENT

Din punct de vedere diplomatic, România s-a aliniat politicii U.E și de data aceasta. Asta, cu toate că, din ce observăm, nici la noi și nici pe continent, părerile nu sunt la unison… „A fost o decizie luată în comun de către țările Uniunii Europene de a-l felicita pe Joe Biden, deși toată discuția despre fraudarea alegerilor a continuat. Slovenia a fost singura țară, care, teoretic din motivele originii slovene a Melaniei Trump, a rămas pe o altă poziție, dar, de fapt, este vorba despre naționalismul și extremismul guvernului actual. În țara noastră, efectele colaterale sunt foarte puternice. Victoria lui Donald Trump din 2016 a alimentat masiv grupările extremiste din România. Nu mă refer doar la acelea profund politice. Vă dau exemplul cel mai pur, Coaliția pentru Familie, cu toate campaniile sale, cu Referendumul din 2018 și cu efectul acestuia asupra alegerilor din 6 decembrie 2020”, a comentat Pîrvulescu.

Cristian Pîrvulescu atenționează asupra tendințelor „trumpist-fundamentaliste” care amenință România: „Democrația a fost grav afectată!”

Așa cum se întâmplă de fiecare dată, atât în România, cât și peste tot în lume, când „Marele licurici” strănută, întreaga planetă intră în stare de alertă. Se pare, însă, că dincolo de această stare de spirit, întregul „story” care poartă pecetea lui Donald Trump, încă de la alegerea sa în funcția de președinte al SUA și până la pierderea alegerilor în dauna lui Joe Biden, lasă urme mai pronunțate decât ne așteptam.

ADVERTISEMENT

„Starea democratică a societății românești a fost grav afectată de victoria lui Trump și de influențele „trumpismului” în condițiile în care, oricum, ideile de extremă dreaptă deja funcționau. Trump are la bază trei tendințe principale. Prima este orientarea rasistă, a supremațiștilor albi, adică a celor care purtau recent, la Capitoliu, steagul Confederației, care vor vor un război civil pentru a-și impune ideile în SUA și care sunt continuatorii unei ideologii vechi. Acest fapt arată că rănile politice și culturale nu se vindecă atât de ușor. A doua tendință este cea fundamentalist-evanghelistă, care a influențat foarte mult viața socială din România, pe linia curentelor neo-protestante”, a precizat politologul.

În viața socio-politică există, însă, o mulțime de paradoxuri, iar Cristian Pîrvulescu a detaliat acest fenomen: „În principiu, rasismul și neo-evanghelismul nu se „leagă”. Ca să vă dau un exemplu recent, neo-evanghelismul a avut un succes enorm în comunitățile de romi. Dacă ar fi avut un aspect rasist, nu s-ar fi bucurat de o asemenea trecere în rândul populației. Așa se explică faptul că multe comunități din Transilvania au votat AUR, pentru că îmbrățișaseră cultul penticostal, care este foarte atașat de Trump. Al treilea curent este naționalismul, care prinde, în mare măsură, la clasa mijlocie, afectată de globalizare. Regăsim aceste fenomene și în România, iar cel mai puternic este elementul religios”.

„Extremiștii din Curtea Constituțională, manevrați de PSD, au încercat să ne întoarcă în Evul Mediu!”

Este foarte interesant modul în care anumite influențe de tip american se răspândesc în România și mai ales felul în care acestea ne schimbă atitudinea în cadrul UE, în comparație cu partenerii politici și cu vecinii. „Vorbim despre împrumutarea temelor sociale din SUA, în primul rând atitudinea împotriva persoanelor cu o altă orientare sexuală. Când vorbesc despre afectarea democrației în țara noastră, mă refer și la acele decizii „pro-life”, care au fost luate în Parlament și care plasează România alături de Ungaria și de Polonia. Totuși, primul motiv pentru care România nu este similară cu Ungaria ori cu Polonia este oferit de însuși președintele Iohannis: PNL a votat legea educației sanitare, în condițiile în care avem cel mai mare număr de adolescente care rămân însărcinate și devin mame”, a comentat Pîrvulescu.

ADVERTISEMENT

Următorul argument pentru care România are o altă viziune diferită față de alte țări membre UE este legat de o chestiune și mai… sensibilă: „Al doilea motiv este legea împotriva identității de gen. Curtea Constituțională a întârziat aproape șase luni decizia privind identitatea de gen pentru că a așteptat rezultatele alegerilor din SUA, iar victoria lui Joe Biden a fost confirmată. Iar decizia a fost luată cu majoritate, și nu în unanimitate, în condițiile în care era o chestiune de bun simț. România este parte a acordurilor internaționale care garantează educația de gen. Iar în țara noastră, conform Articolului 20 din Constituție, articolele internaționale privind drepturile omului sunt superioare legislației românești. Totuși, extremiștii de dreapta din Curtea Constituțională, manevrați de PSD și de alte grupări fanatice, au încercat să ne întoarcă în Evul Mediu. Sesizăm o tendință de acest tip inclusiv în rândurile unor preoți ortodocși…”

 

Președintele PSD, Marcel Ciolacu (sursa hepta.ro)
Președintele PSD, Marcel Ciolacu (sursa hepta.ro)

Ciolacu s-a bucurat „caraghios” la victoria lui Joe Biden și mirajul vagonului restaurant

Important este felul în care se va schimba geopolitica românească după ce situația din SUA va reveni la normal. Intervievatul nostru și-a început răspunsul, din nou, într-o manieră dură: „L-ați văzut pe domnul Ciolacu, cum s-a bucurat de victoria lui Joe Biden, într-un mod cât se poate de caraghios! Dar, la 20 ianuarie 2017, când Liviu Dragnea era prezent la inaugurarea mandatului lui Trump, nu l-am văzut să fie prea sensibil. Spun „caraghios”, pentru că, atât în privința bazei electorale, cât și a majorității acțiunilor politice ale PSD-ului din ultimii patru ani, îl găsim mai degrabă în apropierea „trumpismului” decât a unui curent social-democrat european. Dar, astfel încearcă să se legitimeze”.

Cristian Pîrvulescu a adus și un argument „de culoare”, în sprijinul celor afirmate anterior: „În sociologia electorală se vorbește despre curentul „vagonului cu orchestră”. Toată lumea se duce în vagonul restaurant, în care se află orchestra, și toți vor să se fotografieze cu învingătorul. Așa stau lucrurile și după succesul lui Joe Biden!”

ADVERTISEMENT

Trump nu este singurul vinovat pentru scandalul de la Capitoliu

Dincolo de efectele pe care România le resimte din pricina crizei politice din America, se pare că situația din SUA nu va reveni prea rapid la normal. „Este vorba despre o rană adâncă. Aceste lupte dintre aboliționiști și sclavagiști, care au marcat masiv istoria SUA, se resimt și în prezent. Sudul, învins în Războiul de Secesiune, a câștigat însă din punct de vedere cultural. În prima jumătate a secolului XX, mari cântăreți, scriitori și dramaturgi ai Statelor Unite au provenit din Sud. A fost o revanșă culturală sudistă, iar asta a făcut ca ideile respective să câștige teren. Încă un fenomen straniu este că Partidul Aboliționist, mai exact Partidul Republican al lui Abraham Lincoln, a devenit – nu peste noapte și nu datorită lui Donald Trump – o formațiune segregaționistă. În schimb, Partidul Democrat, care aparținea Sudului, a devenit progresist. Așa cum se întâmplă mereu în asemenea situații, a fost vorba despre un proces a durat decenii. Am fi naivi să-l acuzăm numai pe Donald Trump de ceea ce s-a întâmplat în timpul scandalului de la Capitoliu. Evenimentele petrecute acolo au o bază electorală. În plus, există o ideologie care a susținut acest fenomen, în timp”, a explicat politologul.

În opinia lui Cristian Pîrvulescu, similitudinile dintre SUA și România continuă: „Ideologia la care mă refeream anterior există și în România. Ea folosește rețelele sociale pentru a transmite teorii ale conspirației și idei îndreptate împotriva oricărei autorități recunoscute, fie că aceasta este științifică, politică sau chiar religioasă. Spre exemplu, dacă Biserica s-ar situa pe poziții pro-vaccinare, aceste rețele de socializare s-ar mobiliza, brusc, împotriva clerului, speculând o serie de tendințe socio-culturale, de altfel ancestrale, în România”.

Imagine din timpul protestelor de la Capitoliu (sursa hepta.ro)
Imagine din timpul protestelor de la Capitoliu (sursa hepta.ro)

Societatea ne-democratică românească și „Noaptea de cristal” a lui Schwarzenegger

Oare, interesele financiare și strategice ale SUA se vor schimba față de noi, în condițiile în care Joe Biden va fi instalat la Casa Albă? „Joe Biden cunoaște bine România, astfel că nu mă aștept ca țara noastră să aibă probleme legate de noua administrație americană. Însă, este foarte posibil ca aceasta din urmă să aibă dificultăți, pe care cred că administrația Donald Trump le-a creat cu rea intenție. Vorbesc despre piedici în a putea reface prestigiul SUA. Va fi foarte dificil, pentru că imaginea Americii a fost, efectiv, distrusă. Eu sunt un optimist, pentru că am văzut și reziliența sistemului american. O mulțime furioasă a mers la Capitoliu și nu a schimbat nimic, ba din contră, a întărit curentele democratice. Dar, ca imagine – iar aceasta contează mai mult decât o bibliotecă – rămâne fragilitatea democrației americane. Iar dacă americanii sunt fragili, despre români, ce să mai spunem? Practic, în România nu avem o societate democratică. O democrație se bazează pe o cultură democratică, iar aceasta se fondează pe valorizarea egalității”, a comentat Cristian Pîrvulescu.

ADVERTISEMENT

Există voci care au afirmat că recentele confruntări dintre protestatarii pro-Trump și susținătorii „Black Lives Matter” au semănat, la un moment dat, cu conflictele de stradă de la București, soldate cu incidente. Se pare, totuși, că această comparație este forțată….

„La americani, n-a fost nicio luptă. Am avut de a face cu o mișcare de extremă dreaptă, definită perfect de comparația lui Arnold Schwarzenegger cu „Noaptea de cristal” din 1938, când germanii au atacat magazinele evreiești. Venit din Austria, Schwarzenegger este foarte sensibil la astfel de lucruri. Nu este vorba despre nicio confruntare cu reprezentanții așa-zisei mișcări de stânga. Avem de a face cu o confuzie pe care reprezentanții extremei drepte o cultivă în mod voit, inclusiv în România. Acolo a fost vorba despre o insurecție coordonată de Trump, împotriva Congresului”, a argumentat interlocutorul nostru.

Fostul președinte al SUA, Donald Trump (sursa hepta.ro)
Fostul președinte al SUA, Donald Trump (sursa hepta.ro)

„Georgia on my mind”, versus „reprezentanții Satanei pe Pământ”

Donald Trump a contestat vehement rezultatul alegerilor, dar a fost înregistrat în timp ce îi cerea unui oficial din statul Georgia să-i „aducă” mai multe voturi. Se pune problema fraudei electorale, o discuție care, în cazul alegerilor din România, apare aproape la fiecare ocazie…

„Asta se întâmplă peste tot, deoarece reprezintă o scuză foarte bună. Uneori, se fraudează alegerile… Însă, în SUA există o tradiție și o întreagă știință a câștigării alegerilor, care presupune o mulțime de factori. Nu înseamnă că s-au furat voturile, ci că au apărut alegători în plus… Donald Trump acuză că acei 7 milioane de alegători în plus pe care îi are Joe Biden sunt votanți ilegali, pentru că nu aveau dreptul să-și exprime opțiunea. Numai că, privind situația din Georgia, am văzut ce înseamnă un stat de drept. Președintele SUA îi dă telefon unui membru de partid, cerându-i să-i facă rost de 11.800 de voturi, dar respectivul îi răspunde: „Îmi pare rău, domnule președinte, dar nu se poate!”. Asta înseamnă un stat de drept, în care nu există influență”, a continuat Pîrvulescu.

După părerea politologului, strategia președintelui învins în alegeri și mai ales efectele finale își găsesc similitudini cu starea de fapt din România: „Tot ceea ce a făcut Donald Trump a fost să-și veștejească adversarii pe rețelele de socializare, iar fanaticii care îl susțin sunt convinși că democrații sunt reprezentanții Satanei, pe Pământ. Aici, da, putem face o comparație cu situația de la noi, pentru că unii sunt convinși că sunt posesorii dreptății și că alții nu pot câștiga, niciodată. Din nou, apare problema democrației. Într-un context normal, toate viziunile sunt egale, iar jocul majorității ține de Parlament și de capacitatea de a stabili interesul general, prin negociere. Acest interes general nu este dat de un alegător care își dorește ceva anume, ci de capacitatea politicianului de a se înțelege cu celălalt, atunci când, la bază, oamenii nu-și pot vorbi. Când un român și un maghiar nu pot discuta decât despre vreme, pentru că altfel lucrurile îi despart total, rolul politicienilor este de a aduce pacea politică, acolo unde nu există baze pentru aceasta. Singura instituție în care se poate realiza așa ceva este Parlamentul”.

„Reprezentanții AUR, mobilizați de partea lui Trump”

Profesorul Pîrvulescu a făcut un recurs la istorie, pentru a-și susține teoria: „Ceea ce am văzut în Capitoliu, mai exact 147 de republicani care au continuat să-l susțină pe Donald Trump, arată că acești oameni nu și-au înțeles rolul, care este, de fapt, stabilirea păcii politice și sociale. În timpul Revoluției engleze, Parlamentul a devenit clasă conducătoare pentru că războiul fizic a luat forma războiului cuvintelor, iar distanța dintre majoritate și opoziție era de două lungimi de spadă, astfel încât oamenii să nu ajungă niciodată în contact fizic. Este un teatru de război simulat, în care oamenii își descarcă furiile, pentru a ajunge în final la numitorul comun. Acesta este interesul general, nu cel al unei părți. Parlamentul nu reprezintă „o parte”, ci „un întreg”. Iar americanii, care dispun de un sistem care a fost creat acum 233 de ani, au dificultăți. Au trebuit să democratizeze sistemul, păstrând vechile forme, care țineau de o vreme în care democrația nu exista și nici nu interesa pe cineva…”

Inevitabil, ideologia „democratică” și întreg acest sistem suferă schimbări, plan mondial. După ultimele evenimente, probabil am putea asista la o nouă emancipare a fenomenelor extremiste. În presa internațională s-a vorbit mult despre acest fenomen și se pare că flagelul a cuprins și România..

„Acest subiect este complicat. Aparent da, se poate discuta despre fenomenul respectiv. Însă, depinde foarte mult de mijloacele pe care le vor folosi extremiștii. În Europa, lucrurile nu stau foarte rău, cu excepția României, unde o mare parte din reprezentanții AUR au fost foarte mobilizați de partea lui Trump, pentru că au tendințe rasiste și depind financiar și ideologic de românii din SUA. Altfel, în general vorbind, oamenii au fost mult mai reținuți. De exemplu, Marine le Pen, care îl felicitase pe Trump pentru victorie la 4 noiembrie, acum a fost foarte reținută. Până și Viktor Orban a făcut o declarație mai degrabă defensivă, spunând că lucrurile sunt complexe. Gândiți-vă că Netanyahu, pe care eu îl consider un reprezentant al extremei drepte, deoarece a permis dezvoltarea curentelor naționalist-extremist-religioase, l-a criticat direct pe Donald Trump. Important este ce se va întâmpla din punctul de vedere al extremismului, mai ales dacă Trump și „trumpismul” vor ieși din istorie”, a explicat analistul politic.

Viața după Donald și exemplul hărțuirii candidatei Hillary Clinton

Se pare, însă, că discutăm despre o situație veche de decenii. Cristian Pîrvulescu a rămas cu părerea că „acum contează și cine se va afla în fruntea „trupelor””.

Argumentația sa a fost următoarea: „Trumpismul a accelerat această situație. Acum se discută dacă Donald Trump va avea sau nu o carieră politică de urmat. „Impeachementul”, care va începe dacă Trump nu va demisiona, are ca scop împiedicarea lui de a mai candida la președinția SUA, pentru că răul pe care l-a produs este suficient. Oare, va fi cineva care să preia moștenirea lui Trump? Este greu de spus. Chiar politicienii care s-au situat alături de el, în cadrul Partidului Republican, nu au profilul lui Trump. El nu era un politician, ci un om de televiziune. Venea din mass-media și avea propria sa emisiune, o tele-realitate care l-a ajutat să-și construiască, cu grijă, vreme de decenii, profilul politic, care l-a ajutat să câștige alegerile. Aici apare un avertisment, pentru că asta se întâmplă și la noi. Alegerile primare în Statele Unite sunt identice cu primul tur al alegerilor prezidențiale din România sau din altă parte. În primul tur al alegerilor primare se votează extremist. Altfel spus, extremiștii gen Trump reușesc să-și adjudece majoritatea voturilor, pentru că exprimă frustrările electorilor. Aceste frustrări sunt exacerbate de mass-media, care vorbește despre depravare și corupție. În schimb, în Europa, la cel de-al doilea tur de scrutin se votează la centru. Din acest punct de vedere, la alegerile din SUA, nu mai ai ce face, în turul al doilea… Dacă te trezești cu un candidat precum Trump, votul la centru nu mai este posibil”.

Demonstrația spuselor interlocutorului nostru pare simplă. „Când apare un candidat care fost atacat vreme de decenii, iar aici mă refer la Hillary Clinton, care a fost lovită permanent din anii ’90 până în 2016, este foarte dificil să învingi. Susținerea unei astfel de candidate a fost un act iresponsabil din partea democraților, nu pentru că doamna Clinton n-ar fi meritat să devină președinte, ba din contră. Motivul este că dumneaei a prezentat foarte multe slăbiciuni. Până la urmă, aceasta este problema legată de „trumpism”. Eu nu cred că, în afara fiului lui Trump, există vreun moștenitor al acestuia”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri