Cum explică experții numărul mare de accidente provocate de tineri, în România: ”Suntem țara cu cel mai mult sânge pe șosea, iar autoritățile nu fac nimic”

Șoselele au fost mereu un loc periculos, lucru demonstrat și de statisticile Comisiei Europene. Raportul preliminar pe 2023 arată că România se află printre cele mai periculoase țări din punct de vedere al incidentelor rutiere. În timp ce media europeană era de 46 de decese raportate la un milion de locuitori, în țara noastră au avut loc 81 de pierderi de vieți omenești la milionul de cetățeni.

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, categoria cea mai afectată

Cifrele mai scot în evidență și alte aspecte îngrijorătoare în ceea ce îi privește pe șoferi. Deși persoanele cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuse unui risc mare, deoarece reprezintă 29% din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce aceștia reprezintă 21% din populație, totuși categoria cu cele mai multe victime raportate la numărul de persoane care se încadrează aici, sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care reprezintă 12% din decesele cauzate de accidente rutiere, deși ei au un procent de doar 7 din populație.

În România, unul dintre cele mai cunoscute cazuri, care s-a soldat cu moartea unor tineri, este cel al lui Vlad Pascu, în vârstă de 19 ani, care  a gonit prin stațiunea 2 Mai, în august 2022, drogat fiind cu mai multe substanțe, printre care cocaină, amfetamină și metamfetamină. A fost oprit în trafic de oamenii legii, testat pentru alcool și lăsat să plece, deși i-au fost găsite droguri în mașină, altele decât cele ieșite la analize. La scurt timp după ce a fost controlat de polițiști, a intrat cu mașina într-un grup de studenți ce se îndrepta spre locul de cazare din stațiunea 2 Mai.

Doi tineri, Sebastian și Roberta, au murit pe loc, impactul fiind unul extrem de violent. Și prietenii alături de care se aflau au fost răniți, având chiar și acum sechele fizice și psihice ca urmare a accidentului. Vlad Pascu a fugit de la locul accidentului cu la fel de mare viteză, fiind depistat ulterior în altă stațiune. Nici până acum nu a fost dată o sentință în cazul său, căci avocații angajați de părinții săi au căutat mereu diverse motive pentru care dosarul să stagneze. Ceea ce iese în evidență este faptul că Vlad Pascu avea permisul de conducere de puțin timp,  având în vedere că avea doar 19 ani. De peste doi ani tânărul se află în arest preventiv, în așteptarea sentinței definitive.

Digi24.ro

Motivele pentru care candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de CCR. Explicația unui fost judecător

Titi Aur: ”Suntem o țară de needucați”

Experții sunt de părere că lipsa de educație este cauza principală pentru care au loc astfel de accidente, multe dintre ele produse de tineri neexperimentați. Această problemă s-ar putea rezolva, spune Titi Aur, fost pilot de curse și expert în conducere defensivă, dacă autoritățile s-ar ocupa mai mult de instruirea tinerilor în ceea ce privește circulația rutieră pe modelul de acum 40 de ani, când existau cursuri de pregătire în acest sens în școli.

„Suntem o țară de needucați. În toate țările din Europa unde s-a reușit ținerea sub control a fenomenului accidentologie rutieră, adică sunt morți, sunt răniți, dar în niște procente oarecum acceptabile, România este ultima și de departe țara cu cel mai mult sânge pe șosea și autoritățile nu fac nimic. Când vorbim de tineri care produc accidente, avem câteva categorii: tinerii care se urcă la volan fără permis de conducere, tinerii care se urcă la volan cu permis de conducere, dar își asumă diferite riscuri, tinerii care se urcă cu permis sau fără permis, dar sub influența drogurilor, alcoolului, și pe urmă avem tinerii care se urcă în mașina tinerilor cu permis, fără permis, cu alcool, fără alcool, care produc accident și sunt victime în calitate de pasageri”, a declarat pilotul, în exclusivitate pentru FANATIK.

Instructorul de conducere defensivă mai este de părere că lipsa de pregătire a populației duce la accidente grave, iar responsabilii nu depun eforturi pentru ca tinerii să devină conștienți de riscuri. De asemenea, și sumele alocate sunt foarte mari, vorbind despre circa 5 miliarde de euro anual cheltuiți ca urmare a accidentelor rutiere, un miliard și jumătate provenind doar de la firmele de asigurări.

”Lipsă educație, nimeni nu le spune la ce pericol se expun, nu mai avem programe de pregătire de siguranță rutieră în școala generală sau liceu, dar am avut până la Revoluție, așa cum se face în toată lumea civilizată, și coerciția sau modul în care sunt sancționați cei care produc accidente sau cei care sunt prinși sub influență droguri, alcool sau fără permis nu este pe măsură, este mult prea lejeră, nu atât legea, cât aplicarea. Se găsesc tot felul de portițe ca să scape. O societate care are acest sistem de lipsă totală de pregătire, nefăcându-se nimic la jumătate de populație, bineînțeles că asistăm la tragedii”, a mai afirmat Titi Aur.

Digisport.ro

VIDEO Un copil l-a văzut pe Gigi Becali și i-a zis direct: ”Domnu', îmi dați 50 de lei?”. Nu se aștepta la ce a urmat

În iulie 2024, un alt caz a șocat Capitala. Doi tineri, de 17 și 19 ani, au cauzat moartea unui copilaș de doar nouă ani și distrugerea pe viață a surorii lui, în vârstă de 7 ani, care a rămas infirmă. Impactul fatal a avut loc în parcarea Parcului Pantelimon. Totul a pornit de la dorința adolescentului de 17 ani de a conduce mașina prietenului său, deși nu avea acest drept. Ambii tineri erau drogați, consumând cu puțin timp înainte de tragedie azot și heliu. După accident, adolescenții au fugit și chiar au încercat să inducă autoritățile în eroare. Acum autorul minor al gravului accident se află în spatele gratiilor, în arest preventiv, în timp ce prietenul în vârstă de 19 ani se află sub control judiciar.

Ultimul caz de teribilism dus la extrem, dar care nu s-a soldat cu pierderi de vieți omenești, ci doar cu pagube însemnate, a avut loc tot în Capitală, chiar duminică noapte. O copilă de 16 ani și-a luat prietenele și a ieșit la plimbare cu mașina unei rude, un bolid și scump, și puternic, pe care nu avea dreptul de a-l conduce. Cursa sa nebună pe străzile Bucureștiului s-a încheiat brusc, atunci când a pierdut controlul volanului și a avariat nu doar mașina pe care o conducea, ce a fost distrusă aproape complet, ci și alte șase autoturisme parcate pe marginea drumului. Nimeni nu a fost rănit, iar pedeapsa pentru faptele ei a fost decisă la 60 de zile de control judiciar.

Titi Aur este de părere că sistemul prin care tinerii își luau permisul de conducere și mașină era mult mai bun în anii 80’, când procesul era mult mai riguros, iar achiziția unui autoturism era foarte dificilă. Accesul la informații din zilele noastre face ca aproape orice tânăr dornic să poată învăța să conducă un autoturism înainte de a urma cursurile unei școli de șoferi, crede fostul pilot.

„E ușor, e accesibil. Atunci tentația există, a existat întotdeauna, mirajul condusului mașinii, să merg cu viteză, să fiu șmecher, să arăt la fete cât de tare și de talentat sunt eu la volan. Și e greu să ții copilul să nu facă, e foarte greu. Sunt două căi: să îl educi, să îl conștientizezi, și să faci al doilea pas în sistemul de educație, doar că ai noștri nu vor să îl aplice. În perioada 14-18 ani să facă cursuri de conștientizare, unde vine un nene care știe să explice și le arată ce s-ar putea întâmpla dacă se face accident, dacă nu poartă centura. Așa, probabilitatea ca puștoaica de 16 ani să stea fără centură în dreapta puștiului de 18 ani în timp ce ăla îi arată cât de tare merge el cu BMW-ul, scade. Dar dacă nimeni nu îi spune, nu are de unde să știe. Și dacă nu știe, ce face? E tentată să se urce în mașină, cu viteză, nu mai zic cu droguri, cu alcool”, a mai adăugat instructorul de conducere defensivă.

Expert antidrog: ”România nu a înțeles că fenomenul consumului și traficului de droguri va ajunge și în țara noastră la nivel înalt”

În mai toate cazurile enumerate este vorba despre teribilism, droguri și viteză. Cumulate, provoacă adevărate tragedii pe străzi. Expertul antidrog Cătălin Țone spune că drogurile sunt un flagel ce nu poate fi stârpit în niciun fel, în ciuda campaniilor de conștientizare. Datele furnizate de Agenția Națională Antidrog în 2023 arată că aproximativ 1,5 milioane de români consumă droguri, cu 50% mai mult decât anul anterior. Cel puțin unul din zece adolescenți declară că a consumat droguri până la vârsta majoratului, existând și cazuri izolate în care copii de sub 10 ani ar fi ingerat astfel de substanțe, conform relatărilor Poliției. Specialistul spune că pericolul drogurilor este unul mare, iar cumulat cu vârsta fragedă și o mașină pentru care nu au cunoștințele necesare, drumul spre o tragedie este unul extrem de scurt.

„Ultimul raport oficial în România întocmit și publicat de către Agenția Națională Antidrog în anul 2023, cu date din 2022, arată că cel puțin un milion de români, din toate categoriile de vârstă, au consumat cel puțin o dată droguri în viață, și se prezumă că o parte din ei sunt dependenți în diferite stadii. A crescut și numărul adolescenților care debutează în consumul de droguri, în special în segmentul 14-18 ani, pe fondul disponibilității drogurilor, lipsei de informare, influenței negative de pe internet care îndeamnă la consumul de droguri, lipsei de atenție din partea părinților, un cumul de factori. Toate acestea au evoluat în timp ca urmare a faptului că România nu a înțeles că fenomenul consumului și traficului de droguri va ajunge și în țara noastră la nivel înalt. Nicio țară nu poate să diminueze fenomenul în totalitate, dar se poate diminua fenomenul în așa măsură încât să nu se producă incidente care creează emoție publică, să nu existe partea de pericol vizibil și iminent cu viața copiilor noștri”, a explicat Cătălin Țone.

Expertul antidrog a relatat și care sunt principalele categorii de droguri consumate, atrăgând atenția și asupra combinațiilor ce pot fi chiar letale în unele cazuri.  Amestecurile de substanțe cu efecte halucinogene provoacă dependență mult mai rapid, iar ceea ce este cel mai grav este că sunt depistate foarte greu ori chiar deloc de testele toxicologice. Consumul acestor cocktailuri nu doar că îi face mai agresivi pe tineri, ci le pune chiar și viața în pericol din cauza efectelor asupra sistemului nervos și cardiac.

„Cele mai consumate droguri sunt marijuana, pe locul întâi, pe locul doi sunt drogurile sintetice, substanțe foarte ieftine, cu prețuri între 7 și 12 lei, sunt cunoscute pe stradă sub denumirea de etnobotanice sau legale, dar sunt denumiri fixate de traficanții de droguri pentru a fi atractive, și pe locul trei sunt medicamentele deturnate din circuitul legal, cu efect stupefiant, și sunt două categorii, benzodiazepine și barbiturice. În mod normal au un circuit exact de producere, de transport, depozitare, administrare și vânzare dar ele sunt deturnate pe toate aceste segmente și ajung pe piața de consum, costă câțiva lei și se consumă, în general, cu băuturi alcoolice”, a mai afirmat fostul șef al Agenției Naționale Antidrog.

Comisia Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului relevă într-un studiu că relația adolescenților cu părinții joacă un rol important în decizia începerii unui viciu. În lipsa unei comunicări eficiente, mulți tineri riscă să scape de sub control și să ajungă dependenți, fie de substanțe interzise, fie de alcool ori alte adicții nocive. Un mediu familial nesănătos poate duce la comportamente nepotrivite ale adolescenților și porniri menite să atragă atenția.