News

Cum fac samsarii de legume adevărate averi fentând legea. “Nu există ţăran fără pământ sub unghii. Vând unele în piață cu o manichiură ca-n filme”

07.07.2020 | 14:27
Cum fac samsarii de legume adevarate averi fentand legea Nu exista taran fara pamant sub unghii Vand unele in piata cu o manichiura can filme
FANATIK îți spune cum ajung legumele să-și tripleze prețul în piață. Sursa foto - ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
ADVERTISEMENT

FANATIK a mers pe drumul legumelor românești, un drum despre care am scris încă din primăvară într-un moment în care oamenii pregăteau pământurile și așezau primele semințe.

În așteptarea soarelui, pentru legumicultorii de meserie s-a făcut însă întuneric. Bezna s-a așternut cu ajutorul autorităților, autorități care ani la rândul au ridicat din umeri și au părut chiar deranjate de strigătul disperat al țăranilor.

ADVERTISEMENT

Astfel, încet, dar sigur, piețele s-au transformat într-un apanaj al samsarilor care n-au ezitat și au aruncat în aer prețurile. S-a întâmplat lucrul acesta și pentru că, la fel ca în politică, au putut. Au putut și absolut nimeni nu i-a controlat.

Cum ajung legumele să-și tripleze prețul

O luăm pas cu pas și încercăm să descifrăm o încrengătură gândită special pentru o anumită categorie de oameni. E ca într-o casă a misterelor în care unul dintre jucători cunoaște toate secretele și ieșirea, dar cât timp este înăuntru nu face altceva decât să-i poarte pe piste false pe toți ceilalți participanți.

ADVERTISEMENT

Concret, fostul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a gândit Legea 145/2014 în baza căreia producătorii agricoli puteau să-și vândă legumele pe care le cultivau dacă dețineau un carnet de comercializare.

Acesta a explicat și că fostele certificate de producător urmau să fie numite, conform noii legi, atestate de producător. Oficialul spunea că încearcă în acest fel să se asigure că nu vor mai exista speculanţi care cumpără marfa ieftin şi o vând mai scump în piaţă.

ADVERTISEMENT

Ministerul Agriculturii a prevăzut ca noile atestate să fie eliberate de primării în urma unui control, dar să aibă obligatoriu şi avizul asociaţiilor producătorilor.

Mai pe românește, Daniel Constantin căuta prin acest atestat să controleze puțin situația. Fostul ministru voia să se asigure că cel care deține atestat pentru o marfă provenită de pe 5 hectare comercializează exact 5 hectare. Și nimic în plus.

ADVERTISEMENT

Minunea a ținut fix câteva zile, după care samsarii au găsit diferite căi prin care și-au continuat nestingheriți afacerile. Aproape imediat, piețele s-au umplut de atestate de producători, deși cei care le dețineau nu păreau să cunoască nici măcar diferența între o lopata și o cazma.

Mulți dintre ei le-au obținut ușor bazându-se pe o suprafață mică de teren. Pentru că există atestate de producător de la 0,01 ha la 0,03 ha, adică de la 100 mp până la 300 mp pentru fiecare tip de legumă în parte, samsarii n-au stat o clipă pe gânduri.

Și-au luat certificat pentru o singură legumă, doar că, realitatea din piață este cu totul alta. Astfel, mai toți vând încă de la începutul primăverii până toamna târziu, de la răsaduri, verdețuri până la roșii, castraveți, ardei kapia sau porumb.

Disperaţi că vor pierde tot, ţăranii români au acceptat prețul făcut de samsari

Autoritățile au privit impasibile și legumicultorul român s-a îndepărtat de piețe. A preferat să vândă la poartă, atât cât poate, după care s-a lăsat convins tocmai de samsar. Disperat să nu piardă totul, țăranul român a acceptat prețul făcut de acesta, conștient fiind că intrarea în piețe îi este blocată și imposibilă din punct de vedere al agriculturii normale care se face non stop.

Abia în 2018, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat un decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Noile prevederi erau anunțate în favoarea micilor fermieri și în detrimentul samsarilor. Concret, în piață, eticheta produsului trebuie să fie confecționată dintr-un material scris, imprimat, înscris la vedere, în mod vizibil, lizibil şi uşor de înţeles, cu scopul de a oferi cumpărătorilor informaţiile necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat.

Vorbim despre numele şi prenumele/denumirea producătorului, denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului și preţul de vânzare. Cam aceasta este și explicația pentru care unii dintre vânzătorii de la piață au acele cartonașe pe care sunt trecute câteva date.

Câteva, dar nu prea multe. Pentru că legea a fost modificată pe alocuri, spun fermierii. „Vreți să vă spun un secret al agriculturii? Nu există legumicultor fără pământ sub unghii. Nu râdeți, dar atât de simplu este. Nu există în țara asta și în lumea asta cât este ea de mare, un legumicultor fără pământ sub unghii. Vând unele în piață cu o manichiură ca-n filme, ca-n Dallas când a înviat Bobby. Aveau Pamela și Sue Ellen niște unghii de te uitai ca prostul”, ne explică tanti Maria, comerciantă în Târgul din Pucheni și despre care am scris AICI.

Concret, legea a mers pe burtă, doar că punctul cel mai important nu a fost stipulat. Cât teren deține producătorul, ce anume cultivă pe el și de ce comercializează și altceva nu reprezintă date obligatorii pentru cei care vând în piețe. Sunt doar întrebări la care micii fermieri încă mai așteaptă un răspuns. O fac de ani de zile, undeva departe de piețe.

 

ADVERTISEMENT