Cum a fost prezentat în România accidentul nuclear care continuă să facă victime şi astăzi

La 26 aprilie 1986, doua explozii au zguduit reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil. Nu exista date oficiale privind numarul total al victimelor, se stie, insa, ca 25.000 au murit numai dupa ce au participat la decontaminarea zonei.

Accidentul s-a produs in timpul unui test de siguranta – o procedura gresita a determinat o crestere dramatica a nivelului energetic: invelisul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate in atmosfera printr-o explozie violenta, 31 de oameni murind pe loc.

Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni si continua sa faca victime.

Belarus a fost tara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pana la 70 la suta din precipitatiile radioactive au cazut pe teritoriul acestei tari.

Nici Romania nu a scapat de efectele catastrofei, masuratorile efectuate la vremea respectiva inregistrand o crestere foarte mare a radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decat valorile normale inregistrate. Nu sunt statistici cu privire la romanii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialistii sunt de parere ca exista o legatura intre acesta si cresterea cazurilor de cancer si leucemie.

Centrala nucleara Cernobil este situata la 18 km nord-est de orasul Pripiat si la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. In urma cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maxima, adica cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de productie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectiva 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Constructia centralei a inceput in 1970, primul reactor fiind terminat in 1977. In 1986, alte doua reactoare se aflau in faza de constructie.

Cum a fost prezentat in Romania accidentul nuclear de la Cernobil

Romania nu a scapat de efectele accidentului nuclear de la Cernobil, la fel ca multe alte tari europene din emisfera nordica a continentului. Dupa accident, norul radioactiv a ajuns deasupra Moldovei. Masuratorile facute atunci au inregistrat o crestere foarte mare ale radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decat valorile normale.

Nu exista statistici cu privire la romanii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialistii spun ca exista o legatura intre dezastrul de la Cernobil si cresterea cazurilor de cancer, in special tiroidian.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Daca pana la acest accident in zece ani se inregistrau 90 de cazuri de cancere tiroidiene, la cativa ani dupa accident, numarul a crescut progresiv: 90 de cazuri se prezinta la medic in trei-patru ani. Mai mult, specialistii cred ca dezastrul de la Cernobil are un rol si in cresterea cazurilor de leucemie si cancer osos din zona Moldovei.

In plin regim comunist sub presedintia lui Nicolae Ceausescu, catastrofa nucleara de la Cernobil a fost relatata succint la Bucuresti in presa vremii

Abia la 1 mai 1986, intr-o stire AGERPRES, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, se arata ca “sub presedintia tovarasului Nicolae Ceausescu, secretar general al partidului, s-a analizat situatia creata ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrica de la Cernobil, din zona Kiev”. In stire se mai spunea ca “pentru coordonarea tuturor masurilor necesare a fi luate, in raport de situatia creata, s-a instituit un colectiv de partid si de stat, condus de tovarasa Elena Ceausescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, presedintele Consiliului National al Stiintei si Invatamantului”. Potrivit informarii, Comandamentul central de supraveghere si control al calitatii mediului inconjurator a raportat ca, din masuratorile efectuate pe teritoriul tarii, s-a constatat ca, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au aparut unele cresteri ale radioactivitatii in nord-estul tarii.

La 2 mai 1986, o alta informatie facuta publica de catre AGERPRES din partea Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului inconjurator mentiona ca s-a inregistrat o crestere a radioctivitatii mult peste limitele normale, in special in judetele Iasi, Suceava, Mures, Cluj si in municipiul Bucuresti. Drept urmare, se recomanda populatiei: sa foloseasca apa potabila numai din reteaua urbana, din puturile de adancime sau apa minerala; sa asigure spalarea riguroasa cu apa potabila a legumelor si fructelor inainte de consum; copiii sa evite iesirile indelungate in spatii inchise; unitatile agricole si gospodariile individuale sa asigure adaparea animalelor din puturile de adancime si sa protejeze, prin acoperire, fantanile si furajele. In plus, Ministerul Sanatatii a luat masuri pentru administrarea, acolo unde era necesar, in scop profilactic, prin reteaua sanitara, a iodurii de potasiu pentru populatia pana la 18 ani.

La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului inconjurator a venit informarea potrivit careia in zilele de 4 si 5 mai, in unele din zonele afectate, inclusiv in municipiul Bucuresti, datorita unei circulatii atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat sa scada.

Buletine privind calitatea mediului inconjurator si valori ale radioactivitatii au fost facute publice, aproape zilnic, pana in jurul datei de 15 mai 1986, de catre autoritatile vremii, fiind preluate de AGERPRES si de agentiile de presa straine.
Au existat si informari despre situatia din Romania ca urmare a accidentului nuclear de la Cernobil, care nu au fost date publicitatii, dar au avut caracter secret, cu precizarea “pentru uz intern”. Astfel, la 1 mai 1986, Agentia France Presse scria: “Potrivit unui diplomat occidental din capitala romana, la Bucuresti nu a fost inregistrat niciun indiciu care sa ateste ingrijorare, iar populatiei nu i s-au facut niciun fel de recomandari pentru contracararea efectelor unor eventuale radiatii. La Iasi, in Moldova, regiune situata la frontiera cu Ucraina Sovietica, nu a fost observata nicio actiune de evacuare a populatiei – precizeaza sursa citata”.

La 2 mai 1986, instituirea “colectivului de partid si de stat, condus de tovarasa Elena Ceausescu” pentru analizarea “situatiei create ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrica de la Cernobil, din zona Kiev” a fost anuntata si de China Noua, Associated Press etc., dar stirile difuzate pe aceasta tema de agentiile de presa straine au avut, in Romania, tot caracter secret cu precizarea “pentru uz intern”.
Stirile despre Romania au lipsit, dupa aceasta data, in presa internationala, desi au fost date zilnic publicitatii informatii despre consecintele in urma accidentului nuclear de la Cernobil in mai multe tari europene.

Abia la 8 mai 1986, apare stirea difuzata de agentia China Noua si agentia de presa iugoslava Taniug despre vizita oficiala a presedintelui Romaniei, Nicolae Ceausescu, in Uniunea Sovietica “in a doua decada a acestei luni” (mai – n.r.), vizita convenita in luna februarie 1986, “cu prilejul participarii presedintelui Nicolae Ceausescu la cel de-al XXVII-lea Congres al PCUS”.

sursa: stirileprotv.ro